1 Şi sosind luna a şaptea, şi fiii lui Israel fiind prin cetăţile lor, se adună poporul ca un singur om la Ierusalim. 2 Atuncia se sculară Ieşua, fiul lui Ioţadak, şi fraţii săi, preoţii, şi Zerubabel, fiul lui Şealtiel, şi fraţii săi, şi zidiră altarul Dumnezeului lui Israel, ca să aducă pe dânsul ardere de tot, după cum scris este în legea lui Moisi, omul lui Dumnezeu.
3 Şi aşezară altarul pe pedestalele sale; căci spaimă le era de popoarele ţărei, şi aduseră pe dânsul ardere de tot Domnului, ardere de tot de dimineaţă şi de seară. 4 Şi serbară sărbătoarea corturilor, după cum scris este: şi aduseră ardere de tot, zi cu zi, după număr şi după datină, după trebuinţa fiecărei zile. 5 Şi după aceea arderea de tot perpetuu şi cele de lunele nouă, şi cele de toate sărbătorile cele sfinte Domnului, şi acelea ce fiecare de bunăvoie aducea Domnului. 6 Din ziua întâia a lunei a şaptea începură a aduce arderi de tot Domnului, deşi încă nu se pusese temelia templului Domnului.
7 Şi dădură argint cioplitorilor de pietri şi teslarilor, şi bucate, băutură şi oleiu Sidonenilor şi Tirienilor, ca să aducă depe Liban lemne de cedru pe mare la Ioppa, după învoirea, dată lor de Cir regele Perşilor.
8 Şi în anul al doilea, dela sosirea în casa lui Dumnezeu la Ierusalim, în a doua lună, începură Zerubabel, fiul lui Şealtiel, Ieşua, fiul lui Ioţadak, şi ceilalţi fraţi ai lor, preoţii şi Leviţii, şi toţi cari din captivitatea veniseră la Ierusalim, şi aşezară pre Leviţii de douăzeci de ani şi mai sus, ca să aibă supraveghierea preste lucrul casei Domnului. 9 Şi stătură Ieşua, fiii săi, fraţii săi, şi Kadmiel şi fiii săi, fiii lui Iuda, cu toţi supraveghietorii preste lucrătorii în casa lui Dumnezeu; fiii lui Henadad, fiii lor, şi fraţii lor, Leviţii.
10 Şi pre când zidarii puneau temelia templului Domnului, aşezat-au pre preoţi în vestmintele lor cu trâmbiţi, şi pre Leviţi, fiii lui Asaf, cu cimbale, ca să laude pre Domnul, după rânduiala lui David, regele lui Israel. 11 Şi ei cântară, lăudând şi mărind pre Domnul: Căci bun este el, că vecinic ţine îndurarea sa preste Israel. Şi tot poporul strigă cu strigare mare, lăudând pre Domnul. 12 Dar mulţi dintre preoţi şi Leviţi şi dintre capii caselor părinteşti, bătrânii, cari văzuseră casa cea dintâia, plânseră foarte, când se puse temelia acestei case înaintea ochilor lor. Şi mulţi înălţau vocea lor cu strigare de bucurie, 13 aşa încât poporul nu putea deosebi vocea celor ce strigau de bucurie de vocea de plângere a poporului; că poporul înălţa strigare de bucurie, şi strigarea se auzia de departe.