1 Iar Moisi păştea oile socrului său Iethro, preotul din Madian; şi mânând oile în deşert, el veni la muntele lui Dumnezeu, la Horeb. 2 Şi îngerul lui Dumnezeu i-se arătă lui în flacără de foc din rug; şi el uitându-se, iată rugul ardea cu foc, şi rugul nu se mistuia. 3 Şi Moisi zise: Mă voiu duce acolo, ca să văd această mare arătare, şi pentru ce acel rug nu se mistue. 4 Şi văzând Domnul că el se abătu, ca să vadă, îi strigă, Dumnezeu din mijlocul rugului, şi-i zise: Moisi! Moisi! Şi el răspunse: Iată-mă. Şi Dumnezeu îi zise: 5 Nu te apropia aici, scoate-ţi încălţămintele tale din picioare, că locul pe carele tu stai este pământ sfânt. 6 Şi el îi zise: Eu sunt Dumnezeul părintelui tău, Dumnezeul lui Abraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob. Şi Moisi ascunse faţa lui că se temea să caute spre Dumnezeu.
7 Şi Domnul zise: Eu am văzut apăsarea poporului meu, care este în Egipt, şi am auzit strigarea lor pentru impilătorii lor, că cunosc durerea lor; 8 Şi m-am pogorît, ca să-i scap din mâna Egiptenilor, şi să-i scot din pământul acela într-un pământ bun şi larg, într’un pământ în care curge lapte şi miere, în locul Cananeilor, al Heteilor, al Amoreilor, al Ferizeilor, al Hiveilor şi al Iebuşeilor. 9 Şi acum iată strigarea fiilor lui Israel a ajuns până la mine, şi am văzut şi apăsarea cu care Egiptenii apăsă pre dânşii. 10 Şi acum vino, ca să te trimit la Faraon, să scoţi pre poporul meu, pre fiii lui Israel, din Egipt.
11 Şi Moisi răspunse lui Dumnezeu: Cine sunt eu, ca să merg la Faraon, şi să scot pre fiii lui Israel din Egipt? 12 Şi Dumnezeu zise: Eu voiu fi cu tine; şi acesta îţi va fi semn, că eu te-am trimis: după ce vei fi scos pre poporul meu din Egipt, vă veţi închina lui Dumnezeu pe muntele acesta.
13 Şi Moisi zise lui Dumnezeu: Iată, mă voiu duce la fiii lui Israel, şi le voiu zice: Dumnezeul părinţilor voştri m’a trimis pre mine la voi; şi de-mi vor zice mie, care este numele lui? Ce să le răspund?
14 Şi Dumnezeu zise lui Moisi: EU SUNT CEL CE SUNT; şi-i mai zise: Aşa vei zice fiiilor lui Israel: CeL ce se chiamă EU SUNT, acela m’a trimis la voi.
15 Şi Dumnezeu mai adaose lui Moisi: Aşa vei zice fiiilor lui Israel: Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Abraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob m’a trimis la voi; acesta este numele meu în etern, şi aceasta este amintirea mea pentru toate generaţiunile. 16 Mergi dară, şi adună pre bătrânii lui Israel, şi zi lor: Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri mi-s’a arătat mie, Dumnezeul lui Abraam, al lui Isaac şi al lui Iacob, şi mi-a zis: Eu v’am cercetat pre voi, şi am văzut cele ce vi-se fac vouă în Egipt; 17 şi am zis: Eu vă voiu scoate pre voi din apăsarea Egiptului în pământul Cananeilor, al Heteilor, al Amoreilor, al Ferizeilor, al Hiveilor şi al Iebuseilor în pământul în care curge lapte şi miere; 18 Şi de vor asculta de cuvântul tău, vei întra tu şi bătrânii lui Israel la regele Egiptului, şi-i veţi zice lui: Domnul, Dumnezeul Ebreilor ne-a întâmpinat pre noi, rugămu-te dară, lasă-ne acum să mergem cale de trei zile în pustiu, ca să sacrificăm Domnului Dumnezeului nostru. 19 Dară eu ştiu, că regele Egiptului nu vă va lăsa să mergeţi decât numai silit din mână tare. 20 Însă eu voiu întnde mâna mea, şi voiu bate Egiptul prin toate minunile mele, care le voiu face în mijlocul lui, şi el după aceea vă va lăsa să mergeţi. 21 Şi voiu face, ca poporul acesta să afle har înaintea Egiptenilor, şi va fi, că ieşind voi din Egipt, nu veţi merge cu mână goală; 22 ci fiecare femeie va cere dela vecina sa şi dela oaspetea casei sale vase de argint, şi vase de aur, şi vestminte, pre care le veţi pune pe fiii voştri şi pe ficele voastre, şi veţi despoia pre Egipteni.