34
Şi Dumnezeu zise lui Moisi: Taie-ţi două table de piatră, asemenea acelor dintâiu, şi eu voiu scrie pe aceste table cuvintele, cari erau pe tablele cele dintâiu, pre care le-ai stricat. Şi fii gata de dimineaţă, ca de dimineaţă să te sui pe muntele Sinai; şi acolo să stai pe vârful muntelui. Şi nimenea să nu se suie cu tine, şi nimenea nici să se vadă pe tot muntele; nici oaie, nici bou să nu pască în apropierea muntelui aceluia.
Şi Moisi tăie două table de piatră, asemenea celor dintâiu; şi a două zi se sculă de dimineaţă, şi se sui pe muntele Sinai, după cum îi poruncise Domnul; şi luă în mănă cele două table de piatră.
Şi Dumnezeu se pogorî în nor, şi stete acolo cu dânsul, şi rosti numele lui Dumnezeu. Şi Dumnezeu trecând pe dinaintea lui, rosti: Doamne, Doamne, Dumnezeule îndurat şi milostiv, îndelung-răbdător, plin de milă, şi de credinţă; cel ce păstrează milă în mii de generaţiuni, cel ce iartă nedreptatea, fărădelegea şi păcatul, şi carelu nimica nu lasă nepedepsit: care pedepseste nedreptăţile părinţilor în fii şi în fiii fiilor, până într’a treia şi a patra gereraţiune. Şi Moisi cu grăbire plecându-se la pământ, se închină. Şi zise: Doamne, de am aflat har în ochii tăi, rogu-te, Doamne, vino în mijlocul nostru; că acesta este popor tare la cerbice; tu dar ne iartă nedreptăţile noastre şi păcatele noastre, şi ne fă pre noi moştenirea ta.
10 Şi Domnul zise: Iată, eu fac legământ; în faţa a tot poporul tău voiu face minuni, cari n’au mai fost în tot pământul, nici la toate naţiunile; şi tot poporul, în mijlocul căruia eşti tu, va vedea lucrările lui Dumnezeu, că înfricoşat va fi aceeace voiu face eu cu tine. 11 Păzeşte ceeace-ţi poruncii aatăzi! Iată, eu voiu alunga de dinaintea ta pre Amorei, şi pre Cananei şi pre Hetei, şi pre Ferisei, şi pre Hevei şi pre Iebusei. 12 Fereşte-te să nu faci legământ cu locuitorii pământului, în care vei întra, ca să nu să facă cursă în mijlocul tău. 13 Ci voi altarele lor ca să le stricaţi, şi stâlpii lor îi sfărâmaţi, şi chipurile lor de Astarte să le tăiaţi. 14 Şi să nu te închini la alt zeu; că Dumnezeu se numeşte gelos el este Dumnezeu gelos. 15 Ca nu cumva să faci vre-un legământ cu locuitorii acelei ţări, ca nu desfrânând după zeii lor, şi sacrificând zeilor lor, careva să te cheme şi pre tine, şi să mănânci şi tu din sacrificiile lor. 16 Şi din fetele lor să nu iei femei pentru fiii tăi, ca nu fetele lor desfrânând după zeii lor, să facă ca şi fiii tăi să desfrâneze după zeii lor. 17 Să nu faci ţie zei turnaţi.
18 Sărbătoarea azimelor să o ţii; şapte zile să mănânci azime, după cum am poruncit ţie, la timpul hotărît al lunei Abib, că într’aceea lună a lui Abib ai ieşit tu din Egipt. 19 Tot cel ce deşchide matricea, al meu este; şi tot masculul întâiul-născut din vitele tale, fie din vacă, fie din oaie. 20 Dar întâiu-născutul asinei să-l răscumperi cu un miel; şi de nu-l vei răscumpăra pre el, să-i frângi gâtul. Pre tot întâiu-născutul dintre fiii tăi să-l răscumperi. Şi înaintea mea nimenea să nu se arate cu mână goală.
21 Şase zile să lucrezi, iar în a şaptea zi să odichneşti, chiar în timpul aratului şi al seceratului să odichneşti.
22 Să serbezi şi sărbătoarea săptămânilor, a prinoaselor din secerişul de grâu; precum şi sărbătoarea culesului, la sfârşitul fiecărui an.
23 De trei ori pe an toată partea voastră bărbătească să se arate înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.
24 Că eu voiu alunga pre naţiuni de dinaintea ta, şi voiu lărgi hotarele tale; şi când te vei sui tu, ca să te araţi înaintea Domnului, Dumnezeului tău, de trei ori pe an, atuncia nimenea nu va pofti pământul tău.
25 Să nu aduci sângele sacrificiului meu cu aluat dospit; şi din sacrificiul sărbătoarei paştilor să nu rămână nimica până dimineaţă. 26 Şi prinoasele întâilor tale fructe din ţarina ta să le aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău.
Iedul să nu-l fierbi în laptele mumei sale.
27 Şi Domnul, zise lui Moisi: Scrie-ţi aceste cuvinte; că eu în cuprinsul acestor cuvinte am încheiat legământ cu tine şi cu Israel. 28 Şi Moisi rămase acolo cu Dumnezeu patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, nemâncând pâne şi nebând apă. Şi Domnul scrise pe acele table cuvintele legământului: cele zece cuvinte.
29 Şi a fost, când se pogorî Moisi depe muntele Sinai, ţinând în mânile sale cele două table ale mărturiei, când se pogorî el depe munte. Moisi nu ştia, că pielea feţii lui strălucia, vorbind el cu Dumnezeu. 30 Şi Aaron şi toţi fiii lui Israel văzând pre Moisi, şi că pielea feţii lui străluceşte, se temură a se apropia de dânsul. 31 Şi Moisi îi chemă, şi Aaron şi toţi mai marii comunităţii se întoarseră la dânsul, şi Moisi vorbi cu ei. 32 Şi după aceasta toţi fiii lui Israel se apropiară, şi el porunci lor toate despre câte îi vorbise Dumnezeu pe muntele Sinai. 33 Şi Moisi sfârşind de a vorbi cu ei, îşi puse vălul preste faţal sa. 34 Şi Moisi, când întra înaintea lui Dumnezeu ca să vorbească cu dânsul, îşi scotea acel văl, până ce ieşia. Şi când ieşia, el spunea fiilor lui Israel ceeace i-se poruncise. 35 Atuncia fiii lui Israel vedeau faţa lui Moisi, că pielea feţii strălucia. Şi Moisi iarăşi punea vălul preste faţa sa, până ce se întorcea, ca să vorbească cu dânsul.