1 Şi Domnul zise lui Moisi: Iată eu te-am pus pre tine să fii Dumnezeu lui Faraon, şi Aaron, fratele tău, va fi profetul tău. 2 Tu toate să vorbeşti câte ţi-am poruncit; şi Aaron, fratele tău, să le spună lui Faraon, ca el să lase pre fiii lui Israel din pământul său. 3 Şi eu voiu învârtoşa inima lui Faraon, şi voi îmmulţi semnele mele şi minunile mele în pământul Egiptului. 4 Şi Faraon nu va asculta de voi; iar eu voiu pune mâna pe Egipt, şi voi scoate oştirile mele, pre poporul meu, pre fiii lui Israel din pământul Egiptului prin mari judecăţi. 5 Atunci Egiptenii vor cunoaşte, că eu sunt Domnul, când voiu întinde mâna mea preste Egipt, şi voiu scoate pre fiii lui Israel din mijlocul lor.
6 Şi Moisi şi Aaron făcură după cum Domnul le porunci; ei aşa făcură. 7 Şi Moisi era de optzeci de ani, şi Aaron de optzeci şi trei de ani, când vorbiră cătră Faraon.
8 Şi Domnul vorbi cătră Moisi şi cătră Aaron, zicând: 9 De vă va zice Faraon: Faceţi o minune; atunci tu să zici lui Aaron: Ia toiagul tău, şi-l aruncă înaintea lui Faraon, şi el se va preface în şiarpe. 10 Atunci Moisi şi Aaron întrară la Faraon, şi făcură după cum a fost poruncit Domnul: Aaron aruncă toiagul său înaintea lui Faraon şi a servilor săi, şi se prefăcu în şiarpe.
11 Atunci Faraon chemă pre înţelepţi şi pre fermecători; şi, aceşti încântători ai Egiptului făcură şi ei asemenea cu fermăcătoriile lor. 12 Fiecare îşi aruncă toiagul său, şi ele se prefăcură în şerpi; dară toiagul lui Aaron înghiţi pre toiegile lor. 13 Şi inima lui Faraon se învârtoşă, şi el nu ascultă de dânşii după cum le spusese Domnul.
14 Şi Domnul zise lui Moisi: Inima lui Faraon s’a învârtoşat, el nu voeşte a lăsa pre popor. 15 Mergi la Faraon mâne dimineaţă, iată, el va ieşi la apă; atunci tu să stai înaintea lui pe ţărmul fluviului, şi ia în mână toiagul care s’a prefăcut în şiarpe; 16 şi-i zi: Domnul, Dumnezeul Ebreilor m’a trimis cătră tine, ca să-ţi zic: Lasă pre poporul meu să meargă, ca el să-mi servească în pustiu; şi iată tu până acum n’ai ascultat. 17 Aşa zice Domnul: Întru aceasta vei cunoaşte că eu sunt Dumnezeu; iată eu cu toiagul care-l ţin în mână voiu lovi apa cea din fluviu, şi se va preface în sânge, 18 şi peştii cei ce sunt în fluviu vor muri, şi tot fluviul se va împuţi; şi Egiptenii se vor îngreţoşa foarte a bea din apa fluviului.
19 Şi Dumnezeu zise lui Moisi: Zi lui Aaron: Ia-ţi toiagul tău, şi-ţi întinde mâna ta preste apele Egiptului, preste râurile lor, preste fluviile lor, preste lacurile lor şi preste toate bălţile lor de apă; şi ele se vor preface în sânge, şi va fi sânge în tot pământul Egiptului, precum şi în vasele de lemne şi celea de piatră.
20 Şi Moisi şi Aaron făcură aşa după cum poruncise Domnul; şi el râdicându-şi toiagul, lovi apa fluviului înaintea ochilor lui Faraon şi a servilor săi, şi toate apele din fluviu se prefăcură în sânge. 21 Şi peştii cari erau în fluviu muriră, şi fluviul se împuţi; şi Egiptenii nu putură bea apă din fluviu, şi era sânge în tot pământul Egiptului. 22 Şi descântătorii din Egipt făcură asemenea cu fermecătoriile lor; şi inima lui Faraon se învârtoşă, şi nu ascultă de dânşii, după cum zisese Dumnezeu. 23 Şi Faraon înturnându-se, întră în casa sa, şi nici la aceasta nu plecă inima sa. 24 Şi toţi Egiptenii săpară împrejurul fluviului, cautând apă să bea; că nu puteau bea din apa fluviului. 25 Şi se împliniră şapte zile de când Dumnezeu lovi fluviul acela.