1 Şi Dina, fica Leei, pe care aceasta o născuse lui Iacob, ieşi ca să vază pre fetele locului. 2 Şi Şechem, fiul lui Hemor Heveul, domnitorul ţării, văzând-o, o luă, se culcă cu dânsa, şi o umili. 3 Şi inima lui se alipi de Dina, fica lui Iacob, şi el iubia pre fată, vorbindu-i fetei dupre inima ei. 4 Şi Şechem vorbi părintelui său Hemor, zicând: Ia-mi pre copila aceasta de femeie. 5 Şi Iacob auzi: că Şechem ar fi pângărit pe Dina, fata sa; şi fiii lui fiind la câmp cu vitele lui, Iacob tăcu până se întoarseră ei.
6 Şi Hemor, părintele lui Şechem, merse la Iacob, ca să vorbească cu dânsul. 7 Şi fiii lui Iacob veniră dela câmp, şi dacă auziră, se întristară acei oameni, şi se aprinseră de mânie foarte, că faptă de ruşine făcuse el în Israel, culcându-se cu fata lui Iacob; că aceasta nu se cuvenia să se facă.
8 Şi Hemor le cuvântă lor, zicând: Inima fiului meu Şechem doreşte de fata voastră; rogu-vă, daţi-o lui de femeie. 9 Şi vă încuscriţi cu noi; daţi-ne nouă pre fetele voastre, şi pre fetele noastre luaţi-le voi; 10 Şi locuiţi cu noi; iată pământul este înaintea voastră, locuiţi-l şi-l străbateţi pre el; şi vă câştigaţi într’însul stăpâniri. 11 Şi Şechem zise părintelui ei şi fraţilor ei: Să aflu har înaintea voastră, şi ce-mi veţi zice da-vă-voiu; 12 cereţi dela mine preţ cât de mare, şi daruri de nuntă, da-vă-voiu cum îmi veţi zice; numai daţi-mi copila de femeie!
13 Şi fiii lui Iacob răspunseră lui Şechem şi lui Hemor, părintele său, şi le vorbiră cu vicleşlug, căci el pângărise pre Dina, sora lor. 14 Şi le ziseră lor: Noi nu putem face lucrul acesta, ca să dăm pre sora noastră unui bărbat necircumcis, că aceasta de ocară, ar fi nouă. 15 Dar cu aceasta putem să ne învoim cu voi, dacă şi voi vă veţi asemăna nouă, şi veţi circumcide pre toţi cei de parte bărbătească dintre voi. 16 Atunci noi da-vom fetele noastre vouă, şi pre ale voastre lua-le-vom pentru noi, şi locui-vom cu voi împreună, şi fi-vom un popor.
17 Şi de nu ne veţi asculta, ca să vă circumcideţi, noi ne vom lua fata noastră, şi vom pleca.
18 Şi plăcură aceste cuvinte lui Hemor şi lui Şechem, fiul lui Hemor. 19 Şi tânărul nu întârzie să facă acel lucru; că lui îi plăcea fata lui Iacob, şi el era cel mai mărit decât toţi acei din casa părintelui său. 20 Şi Hemor şi Şechem fiul său veniră la poarta cetăţii lor, şi vorbiră cătră oamenii cetăţii lor, zicând: 21 Aceşti oameni sunt de pace, să locuească cu noi acest pământ, şi să-l străbată; şi iată pământul deşchis este de amândouă laturile pentru dânşii; noi vom lua pre fetele lor de femei, şi lor le vom da pre ale noastre. 22 Dar numai cu aceasta consimt bărbaţii a locui cu noi împreună şi să fim un popor, dacă toată partea bărbătească dintre noi se va circumcide, cum sunt şi ei circumcişi. 23 Turmele lor şi averea lor şi toate vitele lor, au nu vor fi ale noastre? Numai să ne învoim cu ei, şi vor locui cu noi împreună. 24 Şi toţi cei ce ieşiră pe poarta cetăţii lui, ascultară de Hemor şi de Şechem, fiul său, şi se circumcise toată partea bărbătească, toţi cei ce ieşiau pe poarta cetăţii lui.
25 Şi a treia zi, când erau în durere, doi din fiii lui Iacob, Simeon şi Levi, fraţii Dinei, luară fiecare sabia sa, şi întrară cu îndrăsneală în cetate, şi uciseră toată partea bărbătească. 26 Şi uciseră ei şi pre Hemor şi pre Şechem, fiul său, cu ascuţitul sabiei, şi luară pre Dina din casa lui Şechem, şi se duseră. 27 Şi fiii lui Iacob se aruncară asupra celor ucişi, şi prădară cetatea, căci ei pângăriră pre sora lor. 28 Şi le luară oile şi vitele şi asinii lor, şi tot ce era în cetate şi pre câmp. 29 Şi luară toate averile lor; şi pre copiii lor şi femeile lor le robiră; şi prădară tot ce era în casele lor.
30 Şi Iacob zise ui Simeon şi lui Levi: Voi foarte m’aţi turburat, făcându-mă urât locuitorilor pământului acestuia, Canaaneilor şi Ferizeilor; şi eu puţin fiind cu numărul, şi ei adunânduse asupră-mi mă vor bate, şi mă vor pierde pre mine şi casa mea. 31 Iar ei ziseră: Se cuvenia oare să facă cu sora noastră ca cu o meritrice?