1 Şi Dumnezeu zise lui Iacob: Scoală-te, suie-te la Beth-el, şi locueşte acolo; şi fă acolo altar lui Dumnezeu, celui ce s’a arătat ţie, când ai fugit dinaintea fratelui tău Esau. 2 Şi zise Iacob cătră casa sa şi cătră toţi ceice erau cu dânsul: Lepădaţi pre zeii cei străini, cari sunt în mijlocul vostru vă curăţiţi, şi vă schimbaţi vestmintele voastre. 3 Şi sculându-ne să ne suim la Beth-el, ca eu să fac acolo altar lui Dumnezeu, care m’a ascultat în ziua necazului meu, şi a fost cu mine în calea care am umblat. 4 Şi ei dădură lui Iacob pre toţi zeii cei străini câţi erau în mânile lor, şi cerceii cari erau în urechile lor, Şi Iacob îi ascunse sub un stejar lângă Şechem. 5 Şi ei plecară; şi fu spaima lui Dumnezeu pe cetăţile cele de prin prejurul lor, şi nu urmăriră pre fiii lui Iacob.
6 Şi Iacob şi toată mulţimea ce era cu dânsul ajunseră la Luz, care este în pământul Canaan, şi acum se cheamă Beth-el, 7 Şi zidi acolo altar, şi locul acela îl chemă El-Beth-el, că acolo Dumnezeu i-se arătă lui, când fugi el de dinaintea fratelui său.
8 Acolo muri Debora, doica Rebecei; şi fu îmmormântată mai jos de Beth-el, sub un stejar, şi-l numi pre el: Alon-Bacut.
9 Şi Dumnezeu iarăşi se arătă lui Iacob, când se întorcea el din Padan-Aram, şi-l binecuvântă. 10 Şi Dumnezeu zise cătră dânsul: Numele tău este Iacob; dar numele tău nu se va mai chema Iacob; ci Israel va fi numele tău. Aşa chemă numele lui: Israel. 11 Şi Dumnezeu îi zise lui: Eu sunt Dumnezeul cel atotputernic: Creşte şi te îmmulţeşte; popor, şi mulţime de popoare să se nască din tine, încă şi regi vor ieşi din coapsele tale; 12 şi pământul, care l-am dat lui Abraam şi lui Isaac, ţie îl voiu da; şi seminţiei tale după tine voiu da pământul acela. 13 Şi Dunmezeu se înălţă dela dânsul din locul unde vorbise cu dânsul. 14 Şi Iacob puse stâlp într’acel loc, unde vorbise cu dânsul, stâlp de piatră, şi vin vărsă preste dânsa, şi olei turnă deasupra. 15 Şi Iacob chemă numele locului aceluia unde vorbise Dumnezeu cu dânsul Beth-el.
16 Şi plecară dela Beth-el, şi fiind încă loc până să ajungă la Efrata, Rachela născu, şi avu greutate mare în naştere. 17 Şi născând ea cu greutate, zise moaşa: Nu te teme, că şi acesta îţi este fiu. 18 Şi dându-şi sufletul, (că muria), ea chemă numele acelui fiu: Ben-Oni; iar părintele său îl numi Beniamin. 19 Şi aşa muri Rachela, şi fu îmmormântată lângă calea cătră Efrata, care este Beth-Lehem. 20 Şi Iacob puse stâlp deasupra mormântului ei, care se zice stâlpul mormântului Rachelei, până în ziua de astăzi.
21 Şi Israel plecă, şi-şi întinse cortul său dincolo de Migdal-Edar.
22 Şi pre când Israel locuia în pământul acela, a mers Ruben, şi se culcă cu Bilha, concubina părintelui seu; şi Israel auzi de aceasta.
23 Şi fiii lui Iacob fură doisprezece. Fiii Leei: Ruben întâiu-născutul lui Iacob, şi Simeon, şi Levi, şi Iuda, şi Isachar şi Zebulon. 24 Fiii Rachelei: Iosif şi Beniamin. 25 Şi fiii Bilhei, serva Rachelei: Dan şi Neftali. 26 Şi fiii Zilpei, serva Leei: Gad şi Asser. Aceştia fură fiii lui Iacob, cari i-se născură lui în Padan-Aram.
27 Şi Iacob veni la Isaac părintele său în câmpia Mamrei, în Chiriath-Arba, care este Hebronul, unde au fost petrecut Abraam şi Isaac. 28 Şi zilele lui Isaac au fost: O sută optzeci de ani. 29 Şi Isaac, dându-şi sufletul, muri, şi fu adaos la poporul său, bătrân şi sătul de zile. Şi Esau şi Iacob, fiii lui, îl îmmormântară pre dânsul.