1 Nu te bucura, Israele, cu veselie, ca celelalte popoare; Căci ai desfrânat, abătându-te dela Dumnezeul tău; Iubit-ai plata de curvă în toate ariele de grâu. 2 Aria şi linul nu-i va nutri; Şi mustul le va lipsi: 3 Nu vor rămânea în pământul Domnului: Ci Efraim se va întoarce în Egipt; Şi vor mânca necurate în Asiria. 4 Nu vor aduce libaţiuni de vin Domnului, Nici îi vor fi plăcute jertfele lor; Le vor fi ca pânea celor ce jelesc; Toţi cei ce vor mânca se vor pângări; Căci sunt bucate pentru foamea lor; Nu vor întra în casa Domnului. 5 Ce veţi face în ziua de sărbătorire? Şi în ziua sărbării Domnului? 6 Căci iată, fugit-au de multă desfrânare: Egiptul îi va aduna, şi Memfisul îi va îmmormanta; Tezaurele lor de argint le va moşteni urzica; Spinii vor creşte în corturile lor. 7 Venit-au zilele pedepsirii, Venit-au zilele răsplătirii: Israel o va cunoaşte; Profeţii sunt nebuni, Cei inspiraţi sunt smintiţi, Pentru mulţimea fărădelegii tale şi a urei celei mari. 8 Straja lui Efraim e cu Dumnezeul meu, Dar profetul e laţ de păsărar pe toate căile sale, Şi duşman în casa Dumnezeului său. 9 Stricatu-s’au foarte, ca în zilele Ghibeei; Deaceea îşi va aminti fărădelegea lor, Va pedepsi păcatele lor. 10 Aflat-am pe Israel plăcut ca un strugure în pustiu; Văzut-am pe părinţii voştrii, ca întâiele fructe ale smochinului în primăvară: Dar el a mers către Baal-Peor, S’a sfinţit ruşinei, Şi a ajuns de urîciune, ca şi lucrul iubirii lor. 11 Efraim – ca o pasere va sbura mărirea lui – Nici naştere, nici îngrecare, nici zămislire mai mult nu va avea. 12 Căci chiar şi de copiii, ce li se vor ridica, Îi voiu lipsi, ca nici unul să nu ajungă bărbat; Şi vai de ei, când mă voiu trage dela dânşii! 13 Văzut-am pe Efraim ca Tirul, sădit în loc plăcut; Dar acest Efraim scoate-va pe copiii săi înaintea ucigaşului. 14 Dă-le, Doamne! Dar ce le vei da? Dă-le mitră stearpă şi ţâţe seci. 15 Toată răutatea lor este în Ghilgal: Căci acolo învăţatu-m’am a-i urî; Pentru răutatea faptelor lor îi voiu goni din casa mea; Nu-i voiu mai iubi; Toţi mai marii lor sunt neascultători. 16 Efraim este bătut, Rădăcina lor s’a uscat: Fruct nu se va mai face; Şi chiar de ar naşte, Voiu omorî fructele cele dorite ale mitrei lor. 17 Dumnezeul meu îi va lepăda, Căci nu l-au ascultat; Şi se vor rătăci între popoare.