1 În ziua aceea va pedepsi Domnul cu sabia sa cea grea şi mare şi tare, Pre Leviatan, pre şarpele cel repede, Da, pre Leviatan, pre şarpele cel inelat; Şi va ucide pre crocodilul din mare. 2 În ziua aceea să cântaţi via cea plăcută: 3 „Eu, Domnul, o păzesc; În toată clipa o ud; Ca nimenea să nu o vatăme, Noaptea-ziua o păzesc. 4 Urgia nu mai este în mine; O de s’ar lupta spinii şi scaii ei cu mine! M’aş repezi asupră-le, pre toţi i-aş arde. 5 Dar mai bine apuce-se de mine, tăria lor. Facă pace cu mine; Pace facă cu mine.” 6 În zilele viitoare Iacob va prinde rădăcină, Israel va îmboboci, va înflori, Şi va umplea faţa lumii de fructe. 7 Au doar lovitu-l-a pre el, cum a lovit pre cei ce-l loviră pre dânsul? Sau fost-a el ucis cu uciderea celor ucişi pentru dânsul? 8 Nu, ci cu stâmpărare te lupţi cu el, Îl alungi ca cu vânt puternic, În ziua vântului de răsărit. 9 Deci cu aceasta pedepsire se va împăca nedreptatea lui Iacob; Şi aceasta va fi fructul ei: îndepărtarea a tot păcatul său: Că va sfărâma toate pietrile altarului idolilor, ca pietrile de var, Şi Astarteele şi chipurile soarelui nu se vor mai ridica. 10 Dar cetatea cea întărită va fi singuratică, Ca o locuinţă lăsată şi părăsită în pustiu; Pe locul ei vor paşte viţeii, se vor odihni într’însa, Şi vor mânca ramurile arborilor crescuţi în ea. 11 Când ramurile ei se usucă, se vor rupe; Femeile venind, le vor aprinde; Că fără de minte este poporul acesta: Deaceea Făcătorul său nu se îndură de dânsul, Şi Creatorul său nu-l milueşte. 12 Şi în ziua aceea Domnul va scutura fructele Dela canalul Eufratului, până la râul Egiptului, Şi voi vă veţi aduna unul câte unul, voi fiii lui Israel. 13 Şi tot în aceea zi se va sufla din trâmbiţa cea mare, Şi vor veni cei gata de peire în pământul Asiriei, Şi cei risipiţi în pământul Egiptului; Şi se vor închina înaintea Domnului, pe muntele cel sfânt, în Ierusalim.