2 Ioan
1
Bătrânul alesei Doamne şi copiilor ei, pe care eu îi iubesc în adevăr, şi nu numai eu, ci şi toţi care au cunoscut adevărul.
Pentru adevărul ce rămâne în noi, şi cu noi va fi în veci.
Cu noi va fi dar,milă, pace dela Dumnezeu Tatăl şi dela Iisus Hristos Fiul Tatălui, în adevăr şi în iubire.
M’am bucurat foarte, că am aflat dintre copiii tăi, umblând în adevăr, după cum am primit poruncă dela Tatăl.
Şi acum rogu-te, Doamnă, nu scriind-ţi ca poruncă nouă, ci pe care o aveam dela început, ca să ne iubim unii pe alţii.
Şi aceasta este iubirea, ca să umblăm potrivit cu poruncile lui: această poruncă este, după cum aţi auzit dela început, ca să umblaţi într’însa.
Că mulţi amăgitori au ieşit în lume, care nu mărturisesc pe Iisus ca Hristos venit în trup: acesta este amăgitorul şi antecristul.
Luaţi seama de voi înşivă, ca să nu pierdeţi cele ce aţi lucrat, ci să primiţi plată deplină.
Oricine care înaintează mai departe şi nu rămâne în învăţătura lui Hristos, nu are pe Dumnezeu: cine rămâne în învăţătura lui, acesta are şi pe Tatăl şi pe Fiul.
10 Dacă vine cineva la voi şi nu aduce învăţătura aceasta, nu-i primiţi în casă, şi nu-i ziceţi bun venit:
11 Căci cine îi zice bun venit, se face părtaş cu lucrurile lui cele rele.
12 Multe având a vă scrie, n’am voit să le scriu pe hârtie şi cu cerneală, nădăjduesc însă să vin la voi şi să vorbesc gură către gură, ca bucuria noastră să fie deplină.
13 Te îmbrăţişază copiii surorei tale cea aleasă.