1 Fost-a în pămăntul Uz un bărbat, al cărui nume era Iov. Şi bărbatul acesta era fără prihană şi drept, şi temător de Dumnezeu, şi se feria de tot lucrul rău. 2 Şi i-se născură şapte fii şi trei fete. 3 Şi erau vitele lui: şapte mii de oi şi trei mii de cămile, cinci sute părechi de boi şi cinci sute de asine, cu mulţime mare de servi. Şi aşa bărbatul acesta era cel mai mare între toţi fiii rasăritului.
4 Şi mergeau fiii lui unul la altul, şi dădeau ospeţe, fiecare în casa sa, în ziua sa; şi trimeteau şi chiemau pre toate trei surorile lor, să mânânce şi să bea cu dânşii. 5 Şi când rândul ospeţelor lor trecea, trimetea Iov, ca să-i sfinţească; şi se scula de dimineaţă foarte, şi aducea ardere de tot; după numărul tuturor. Căci zicea Iov: Poate, au păcătuit fiii mei, şi s’au despărţit de Dumnezeu în inima lor. Aşa făcea Iov totdeauna.
6 Şi fost-a într’o zi, că venind fiii lui Dumnezeu spre a se înfăţişa înaintea Domnului, veni şi Satan în mijlocul lor. 7 Şi zise Domnul către Satana: De unde vii? Şi Satana răspunse Domnului, şi zise: Din cutreerarea şi umblarea pe pământ. 8 Şi Domnul zise către Satana: Căutat-ai spre servul meu, Iov? Nimenea nu este ca dânsul pe pământ, bărbat fără prihană şi drept, temător de Dumnezeu, şi care se fereşte de tot lucrul rău. 9 Răspuns-a Satana Domnului, şi zise: Oare în zadar se teme Iov de Dumnezeu? 10 Au nu l-ai îngrădit pre el şi casa lui şi toate ce sunt ale lui, de jur împrejur? Lucrul mânelor lui ai binecuvântat, şi vitele lui le-ai îmmulţit pe pământ. 11 Dar întinde acum mâna ta, şi loveşte toate ce sunt ale lui, şi să vedem, de nu te va blestema în faţă? 12 Şi Domnul zise către Satana: Iacă, toate ale lui fie în mâna ta; numai asupră-i nu întinde mâna ta. Şi ieşi Satana din faţa Domnului.
13 Şi fost-a într’o zi, că fiii lui şi fetele lui mâncau şi beau vin în casa fratelui lor cel întâiu-născut. 14 Şi veni un trimes către Iov, şi zise: Boii arau, şi asinele păşteau lângă dânşii. 15 Şi se aruncară Sebeii, şi-i luară cu sine, şi uciseră pre servii tăi cu ascuţitul săbiei; şi numai eu, eu singur am scăpat spre a-ţi da de ştire. 16 Şi încă vorbind acesta, veni şi altul, şi zise: Focul lui Dumnezeu pică din cer, şi arse oile şi servii tăi, şi-i mistui; şi numai eu, eu singur am scăpat spre a-ţi da de ştire. 17 Şi încă vorbind acesta, veni şi altul, şi zise: Chaldeii, făcându-se trei cete, se aruncară asupra cămilelor, şi le luară cu sine, şi uciseră pre servii tăi cu ascuţitul săbiei; şi numai eu, eu singur am scăpat, spre a-ţi da de ştire. 18 Şi încă vorbind acesta, veni un al treilea, şi zise: Fiii tăi şi fetele tale mâncau şi beau vin în casa fratelui lor cel întâiu-născut, 19 şi iacă, veni vânt puternic dinspre pustiu, şi lovi cele patru colţuri ale casei; şi ea căzu preste tineri, şi ei periră; şi numai eu, eu singur am scăpat spre a-ţi da de ştire.
20 Atuncia se ridică Iov, rupse mantia sa, şi-şi tunse capul său, căzu pe pământ şi se pleca, 21 şi zise: Gol am ieşit din mitra mumei mele, şi gol mă voiu întoarce acolo. Domnul a dat, şi Domnul a luat; binecuvântat fie numele Domnului! 22 În toate acestea Iov nu păcătui; şi n’a însuşit nici o prostie lui Dumnezeu.