42
Atuncia Iov răspunse Domnului, şi zise: Ştiu, că toate le poţi, Şi că hotărîrii tale nimenea nu se poate împotrivi. „Cine este cel ce întunecă sfatul cu nepricepere?” Da, vorbiam de cele ce nu înţelegeam, Lucruri mai înalte decât mine, pre care nu le puteam pătrunde. Ascultă, rogu-te, şi să vorbesc: „Te voiu întreba, şi tu învaţă-mă! Cu auzul urechilor mele auzisem de tine, Dar acum şi ochiul meu te vede; De aceea îmi întorc cuvântul, Şi mă căesc în pulbere şi cenuşă.”
Şi după ce vorbi Domnul aceste cuvinte către Iov, zise Domnul către Elifaz, Temaneul: Aprinsu-s’a mânia mea asupra ta şi asupra celor doi amici ai tăi: căci voi n’aţi vorbit aşa de drept de mine, ca servul meu Iov. Şi acum luaţi-vă şapte tauri şi şapte berbeci, şi mergeţi la servul meu Iov, şi aduceţi-i ardere de tot pentru voi; şi servul meu, Iov, se va ruga pentru voi, căci eu îl voiu primi, ca să nu vă fac după neînţe-lepciunea voastră; căci voi n’aţi vorbit drept de mine, ca servul meu Iov.
Deci se duseră Elifaz, Temaneul, şi Bildad, Şuheul, şi Zofar, Naamateul, şi făcură precum le zisese Domnul; şi Domnul bine-primi pre Iov.
10 Şi Domnul scoase pre Iov din mişelia sa, după ce se rugă pentru amicii săi; şi Domnul redădu îndoit lui Iov toate câte avusese. 11 Atuncia veniră la dânsul toţi fraţii săi, toate surorile lui şi toţi cunoscuţii săi de mai înainte, şi mâncară cu dânsul pânea în casa lui, şi compătimiră pentru dânsul, şi-l mângăiară de toate relele, pre care Domnul le adusese preste el; şi-i dădură fiecare câte o kesită (o monedă de argint), şi fiecare câte un inel de aur.
12 Aşa Domnul binecuvântă mai mult starea depe urmă a lui Iov, decât cea dintâiu, şi el avu patrusprezece mii de oi, şase mii de cămile, şi o mie de părechi de boi, şi o mie de asine. 13 Şi avu şapte fii şi trei fete; 14 Şi chiemă numele uneia Iemima, şi numele celei a doua Kezia, şi numele celei a treia Keren-Happuc. 15 Şi nu se afla în tot pământul acela nici o femeie aşa de frumoasă ca fetele lui Iov; şi părintele lor le dădu moşteniri între fraţii lor.
16 Şi Iov trăi după aceasta o sută patruzeci de ani, şi văzu pre fiii săi şi pre fiii fiilor săi, patru generaţiuni. 17 Şi muri Iov bătrân şi sătul de zilre.