1 Şi acestea sunt popoarele pre cari le-a lăsat Domnul, pentru a ispiti prin ele pre Israel, pre toţi acei cari n’au cunoscut resbelele Canaanului, 2 numai ca generaţiunile fiilor lui Israel să ştie, să se înveţe resbelul, de care mai înainte nu ştiură: 3 Cei cinci domni ai Filistenilor, toţi Cananeii, şi Sidonienii, şi Heveii, cari locuiau în muhtele Liban, dela muntele Baal-Ermon până la intrarea în Hamat. 4 Şi ei serviră de ispită lui Israel, ca să se cunoască, dacă ei vor asculta de poruncile Domnului, pre cari el le porunci părinţilor lor prin Moisi.
5 Şi fiii lui Israel locuiră între Cananei, Hetei, Amorei, Ferizei, Hevei şi Iebusei, 6 şi ei luară pre fetele acestora de femei pentru dânşii, şi pre fetele lor le dădură fiilor lor, şi serviră zeilor lor. 7 Şi fiii lui Israel făcură rele în ochii Domnului, uitând pre Domnul Dumnezeul lor, şi serviră Baalilor şi Astarteelor. 8 Deci mânia Domnului se aprinse asupra lui Israel, şi el îi vându în mâna lui Cuşan-Rişataim, regele Mesopotamiei. Şi fiii lui Israel serviră lui Cuşan-Rişataim opt ani.
9 Şi fiii lui Israel strigară către Domnul, şi Domnul sculă mântuitor fiilor lui Israel, care-i mântui, pre Otniel, fiul lui Kenas, fratele cel mai mic a lui Caleb. 10 Şi spiritul Domnului era preste dânsul, şi el judecă pre Israel, şi ieşi la resbel, şi dădu în mâna lui pre Cuşan-Rişataim, regele Mesopotamiei,. şi mâna lui s’a întărit asupra lui CuşanRişataim. 11 Şi pământul avu repaus patruzeci de ani. Şi Otniel, fiul lui Kenaz muri.
12 Şi fiii lui Israel iarăşi făcură rele în ochii Domnului; şi Domnul întări pre Eglon, regele Moabului, asupra lui Israel, că ei făcură rele în ochii Domnului. 13 El adună la sine pre fiii lui Ammon şi ai lui Amalek, şi ducânduse bătu pre Israel, şi luă cetatea palmierilor. 14 Şi fiii lui Israel serviră lui Eglon, regele Moabului, optsprezece ani.
15 Şi când fiii lui Israel strigară către Domnul, le sculă lor mântuitor pre Ehud, fiul lui Ghera, Beniaminitul, bărbat stângaciu; şi fiii lui Israel trimiseră prin el un dar lui Eglon, regele Moabului. 16 Şi Ehud îşi făcu o sabie cu două ascuţişuri, lungă de o şchioapă, pre care o încinse sub vestmântul său, la coapsa lui cea dreaptă. 17 Şi el aduse darul la Eglon, regele Moabului. Şi Eglon era om foarte gras. 18 Şi sfârşind aducerea darului, dădu drumul oamenilor ce purtaseră darul, 19 şi se întoarse dela pietrăriile de lângă Ghilgal, şi zise: O rege, eu am o vorbă tainică cu tine. Şi Eglon zise: Tăcere! Şi toţi cei ce stăteau lângă el au ieşit dela dânsul. 20 Şi Ehud intră la dânsul; şi el şedea în foişorul cel de vară, ce era numai pentru el, Şi Ehud zise: Iată, cuvântul lui Dumnezeu la tine. Şi regele se ridică depe scaun. 21 Şi Ehud întinzând mâna sa cea stângă, apucă sabia dela coapsa lui cea dreaptă, şi-o înfipse în pântecele lui. 22 Aşa că intră şi mănunchiul după fer, şi grăsimea se strânse în urma ferului, şi el nu putu scoate sabia din pântecele lui, că străbătuse până la perineu. 23 Şi Ehud ieşi prin portic, închise după sine uşile foişorului, şi le încuiă. 24 Şi ieşind el, veniră servii regelui, şi uitându-se, iată, uşile foişorului erau încuiate; şi ziseră: De sigur el îşi acopore picioarele sale în camera sa de vară. 25 Şi aşteptară până li-se urî, şi iată, nimenea nu deşchidea uşile foişorului, şi ei luară cheia şi descuiară, şi iată, domnul lor zăcea pe pământ mort. 26 Iar pre când ei întârziară, Ehud scăpă, şi el trecu pietrăriile, şi scăpă la Seirat. 27 Şi sosind. sună în trimbiţă pe muntele lui Efraim, şi fiii lui Israel se, pogorîră cu dânsul depe munte, şi el înaintea Ior. 28 Şi el zise către dânşii: Urmaţi după mine că Domnul a dat pre neamicii voştri, pre Moabiţi, în mânile voastre. Şi ei se pogorîră depe munte după dânsul, cuprinseră vadurile Iordanului în contra Moabului, şi nu lăsau pre niminea să treacă. 29 Şi ei bătură atuncia din Moab ca la zece mii oameni, toţi graşi şi viteji; şi nici unul nu scăpă. 30 Şi aşa Moabul se plecă în ziua aceea sub mâna lui Israel, şi pământul avu repaus optzeci de ani.
31 Şi după dânsul urmă Şamgar, fiul lui Anat, care bătu dintre Filisteni şase sute de oameni cu un toiag de bou; şi scăpă şi el pre Israel.