8
Şi bărbaţii lui Efraim ziseră către dânsul: De ce ne-ai făcut nouă aceasta, că nu ne-ai chemat pre noi, când te-ai dus spre a te lupta cu Madianiţii? Şi ei se certau cu dânsul tare. Şi el le răspunse: Ce am făcut eu pre lângă voi? Au nu este mai bună poghircitura din Efraim decât culesul din Abi-Ezer? Dumnezeu a dat în mânile voastre pre domnii Madianului, pre Oreb şi pre Zeeb; şi ce am putut eu face pre lângă voi? Şi mânia lor se potoli deasupra lm, când el a zis cuvântul acesta.
Şi Ghedeon veni la Iordan, şi-l trecu el şi cei trei sute de bărbaţi cari erau cu dânsul, obosiţi şi urmărind pre neamic. Şi el zise către bărbaţii din Succot: Daţi, rogu-vă, pâni poporului, care mă urmează, că ei sunt obosiţi; şi eu voi urmări pre Zebah şi pre Ţalmunna, regii Madianului. Şi mai marii Succotului ziseră: Zebah şi Ţalmunna sunt deja în mâna ta, ca să dăm oştirii tale pâne? Şi Ghedeon răspunse: În adevăr! Când Domnul va da pre Zebah şi pre Ţalmunna în mâna mea, atuncia voiu scărpina corpurile voastre cu spinii pustiului şi cu ciulini. Şi de acolo el se sui la Penuel, şi vorbi către dânşii tot aşa. Şi bărbaţii din Penuel îi răspunseră, după cum au răspuns bărbaţii din Succot. Şi el vorbi de asemenea bărbaţilor din Penuel, zicând: De mă voiu întoarce în pace, voiu dărâma turnul acesta.
10 Iar Zebah şi Ţalmunna erau în Karkor, şi taberele lor cu dânşii, ca la cincisprezece mii, toţi câţi au rămas din toată tabăra fiilor răsăritului; că cei căzuţi erau o sută douăzeci de mii bărbaţi, ce scoteau sabia. 11 Şi Ghedeon se sui prin calea celor ce locuiau în corturi, spre răsărit dela Noba şi Iogbeha, şi bătu tabăra, tabăra fiind fără de grije. 12 Şi Zebah şi Ţalmunna fugiau; şi el îi urmări, şi prinse pre cei doi regi ai Madianului, pre Zebah şi pre Ţalmunna; şi toată tabăra o spăimântă!
13 Şi Ghedeon, fiul lui Ioaş, se întoarse dela resbel mai nainte de răsăritul soarelui. 14 Şi prinzând pre un copil al bărbaţilor din Succot îl întrebă, şi el îi scrise pre mai marii Succotului şi pre bătrânii săi: şaptezeci şi şapte de bărbaţi. 15 Şi venind la bărbaţii din Succot, zise: iată Zebah şi Ţalmunna, pentru cari m’aţi insultat, zicând: Zebah şi Ţalmunna sunt ei deja în mâna ta, ca să dăm obosiţilor tăi bărbaţi pâne? 16 Şi el luă pre bătrânii cetăţii, spinii pustiului şi ciulini, şi pedepsi cu ei pre bărbaţii Succotului. 17 Turnul din Penuel îl dărâmă, şi pre bătrânii cetăţii îi ucise.
18 Şi el zise către Gebah şi către Ţalmunna: Cum erau bărbaţii pre cari i-aţi ucis la Tabor? Şi ei răspunseră: Ca tine, aşa erau ei, fiecare semăna cu fiii unui rege. 19 Şi zise el: Fraţii mei erau, fiii mumei mele; viu este Domnul, de i-aţi fi lăsat în vieaţă, eu nu v’aş ucide pre voi. 20 Şi el zise întâiu-născutului său Ieter: Scoală-te, ucide-i! Dară copilul nu scoase sabia sa, că să temea, că era încă copil. 21 Şi Zebah şi cu Ţalmunna ziseră: Scoală-te tu, şi te aruncă asupra noastră; că cum este bărbatul, aşa este puterea lui. Şi Ghedeon se sculă, şi ucise pre Zebah şi pre Ţalmunna, şi luă colanele ce erau la grumazii cămilelor.
22 Şi bărbaţii lui Israel ziseră lui Ghedeon: Domneşte asupra noastră, tu şi fiul tău, precum şi fiul fiului tău, pentru că tu ne-ai mântuit din nlâna Madianiţilor. 23 Şi Ghedeon le zise: Nu voiu domni eu asupra voastră, şi nici fiul meu va domni asupra voastră. Domnul va domni asupra voastră. 24 Şi Ghedeon zise către dânşii: Vă voiu face o cerere: daţi-mi fiecare cerceii de nas ai prăzii sale (că cercei de aur aveau ei, căci Ismaeliţi erau). 25 Şi ei răspunseră: Dăm! Şi ei întinseră o mantie, şi aruncară acolo fiecare cerceii de nas ai prăzii sale. 26 Şi cerceii de nas, cei de aur, pre cari el îi ceru, trăgeau o mie şapte sute de sicli de aur, afară de colanele şi cerceii de mărgăritar şi vestmintele de purpur, pre cari regii Madianului le aveau, şi afară de lanţurile de gât, ce erau pe grumazii cămilelor lor. 27 Şi Ghedeon făcu din aceasta un efod, şi-l puse în cetatea sa, în Ofra; şi tot Israelul desfrână după dânsul acolo, şi fu lui Ghedeon şi casei sale cursă.
28 Aşa fură Madianiţii umiliţi înaintea fiilor lui Israel, şi nu mai ridicară capul lor; şi pământul avu repaus patruzeci de ani în timpul lui Ghedeon. 29 Şi Ierubaal, fiul lui Ioaş, se duse, şi locui în casa lui. 30 Şi Ghedeon avu şaptezeci de fii ieşiţi din coapsele sale, că avea femei multe. 31 Şi concubina lui ce era în Şechem încă şi ea îi născu un fiu, şi el îi dădu numele Abimelech. 32 Şi Ghedeon, fiul lui Ioaş, muri în o bătrâneţă fericită, şi fu îmmormântat în mormântul lui Ioaş, părintele său, în Ofra Abiezereilor.
33 Şi după ce Ghedeon muri, fiii lui Israel se întoarseră iarăşi, şi desfrânară după Baalimi, şi-şi făcură lor zeu pre Baal-Berit. 34 Şi fiii lui Israel nu-şi mai amintiră de Domnul Dumnezeul lor, care i-a scăpat din mâna neamicilor lor din jur împrejur. 35 Şi nu arătară iubire casei lui Ierubaal-Ghedeon, după toată bunătatea pre care el a arătat-o lui Israel.