1 Acestea vorbì Iisus, şi ridicându-şi ochii spre cer zise: Tată, a venit ceasul; măreşte pe Fiul tău, ca Fiul tău să te mărească.
2 După cum i-a dat lui putere preste orice trup, pentru ca să deà viaţă vecinică, la toţi pe care i-ai dat lui.
3 Şi aceasta este viaţa vecinică, ca să te cunoască pe tine singurul adevăratul Dumnezeu şi pe Iisus Hristos, pe care l-ai trimis.
4 Eu te-am mărit pe tine pe pământ, săvârşind lucrul pe care mi l-ai dat să-l fac:
5 Şi acum măreşte-mă tu. Tată, la tine însuţi cu mărirerea, pe care o aveam la tine mai nainte de-a fi lumea.
6 Am făcut cunoscut numele tău oamenilor, pe care mi i-ai dat din lume. Ai tăi erau şi mie mi i-ai dat, şi cuvântul tău l-au păzit.
7 Acum au cunoscut, că tot ce mi-ai dat dela tine este;
8 Pentru că cuvintele pe care mi le-ai dat, le-am dat lor, şi dânşii le-au primit, şi au cunoscut cu adevărat, că dela tine am ieşit, şi au crezut că tu m’ai trimis.
9 Eu pentru dânşii mă rog; nu mă rog pentru lume, ci pentru care mi-ai dat, fiindcă ai tăi sunt.
10 Şi tot ce este al meu, al tău este, şi al tău al meu, şi mărit sunt într’înşii.
11 Şi eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, şi eu la tine vin. Tată sfinte, păstrează-i în numele tău pe care mi l-ai dat, ca să fie una după cum suntem noi.
12 Când eram cu dânşii în lume, eu îi păstram în numele tău pe care mi l-ai dat, şi i-am păzit, şi nici unul dintre dânşii n’a pierit, decât numai fiul pieirii, pentru ca să fie împlinită scriptura.
13 Acum dar vin la tine, şi acestea le rostesc în lume,ca să aibă bucuria mea deplină într’înşii.
14 Eu le-am dat cuvântul tău, dar lumea i-a urît, pentru că nu sunt din lume, după cum eu nu sunt din lume.
15 Nu mă rog ca să-i iai din lume, ci ca să-i păzeşti de cel rău.
16 Ei nu sunt din lume, după cum eu nu sunt din lume.
17 Sfinţeşte-i în adevărul tău: cuvântul tău este adevăr.
18 După cum m’ai trimis pe mine în lume, şi eu i-am trimis în lume.
19 Şi pentru dânşii eu mă sfinţesc pe mine însumi, şi pentru ca ei să fie sfinţiţi în adevăr.
20 Şi nu numai pentru aceştia mă rog, ci şi pentru cei care cred în mine prin cuvântul lor,
21 Pentru ca toţi să fie una, după cum tu, Tată, eşti în mine şi eu în tine, ca şi ei să fie în noi, ca lumea să crează, că tu m’ai trimis.
22 Şi eu le-am dat mărirea pe care mi-ai dat-o, ca să fie una, după cum noi una suntem;
23 Eu sunt într’înşii, şi tu în mine, ca să fie desăvârşiţi într’una, să cunoască lumea, că tu m’ai trimis şi i-ai iubit după cum m’ai iubit pe mine.
24 Tată, ce mi-ai dat mie, voesc ca unde sunt eu, să fie şi aceia cu mine, ca să privească mărirea mea, pe care mi-ai dat-o, pentru că m’ai iubit mai nainte de urzirea lumii.
25 Dreptule Tată, lumea nu te-a cunoscut, dar eu te-am cunoscut că tu m’ai trimis;
26 Şi le-am făcut cunoscut numele tău, şi-l voiu face cunoscut, pentru ca iubirea cu care m’ai iubit să fie într’înşii, şi eu să fiu într’înşii.