10
Şi regina din Şeba, auzind de renumele lui Solomon şi de numele Domnului, veni, ca să-l încerce prin întrebări grele. Şi veni la Ierusalim cu un alaiu mare foarte, cu cămile încărcate cu aromate şi aur prea mult şi pietri preţioase. Şi venind la Solomon, a vorbit cu el de toate ce erau în inima ei. Şi Solomon deslegă toate întrebările ei, nu era nimica ascuns regelui, care să nu fie deslegat ei. Şi văzând regina din Şeba toată înţelepciunea lui Solomon, şi casa ce o zidise; şi bucatele mesei lui, şi locuinţa servilor lui, şi rânduiala casnicilor săi, şi vestmintele lor, şi cuparii lui, şi arderile de tot ce le aduceau în casa Domnului, rămase în uimire. Şi zise regelui: Adevărat era cuvântul, ce în ţara mea am auzit de lucrurile tale şi de înţelepciunea ta. Dar n’am crezut acelor cuvinte, până ce am venit şi au văzut ochii mei, şi iată, nici jumătate nu mi-s’a spus; înţelepciunea ta şi fericirea ta întrec faima ce o auzii. Fericiţi sunt oamenii tăi, fericiţi aceşti servi ai tăi, ce pururea stau înaintea ta şi ascultă înţelepciunea ta. Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul tău, că a binevoit întru tine, punându-te pre tronul lui Israel! Fiindcă Domnul a iubit în totdeauna pre Israel, deaceea te-a aşezat pre tine rege, ca să faci judecată şi dreptate. 10 Şi ea dădu regelui o sută douăzeci talente de aur, şi aromate multe foarte şi pietri preţioase; n’a mai sosit în urmă atâtea aromate, ca cele ce regina din Şeba a dat regelui Sulomon.
11 Încă şi corabia lui Hiram, care aduse aur dela Ofir, aduse dela Ofir şi mare câtime de lemne de almughim şi pietri preţioase. 12 Şi regele făcu din lemnele de almughim îngrădiri la casa Domnului şi la casa regelui, şi citare şi harpe pentru cântăreţi; astfel de lemne de almughim n’a mai sosit, nici s’a mai văzut, până în ziua de astăzi. 13 Şi regele Solomon dădu reginii din Şeba toate câte dori câte îi ceru, pre lângă cele ce-i dădu dela sine regele Solomon; şi aşa ea se înturnă şi se duse în pământul ei, ea şi servii ei.
14 Şi greutatea aurului, ce pre fiecare an venia la Solomon, era de şase sute şasezeci şi şase talente de aur; 15 afară de cel strâns dela neguţătorii cei mari şi dela mărfurile neguţătorilor celor mici, şi dela toţi regii Arabiei, şi dela guvernătorii ţării.
16 Şi a făcut regele Solomon două sute scuturi de aur ciocănit şase sute sicli de aur a pus de tot scutul; 17 Şi trei sute scuturi mici de aur ciocănit; trei mine de aur a pus de tot scutul; şi le aşeză regele în casa numită: Pădurea Libanului.
18 Şi mai făcu regele un tron mare de fildiş, şi-l acoperi cu aur curat. 19 Tronul avea şase trepte, şi vârful tronului era rotund pre dinapoia sa, şi răzămători erau de o parte şi de alta a scaunului, şi doi lei stăteau la răzămători. 20 Şi pe cele şase trepte doisprezece lei de o parte şi de alta stăteau; un astfel nu s’a făcut în nici un regat. 21 Şi toate vasele de băut ale regelui Solomon erau de aur; şi toate vasele casei, numită Pădurea Libanului, erau de aur curat; nimic de argint: argintul drept nimic se socoti în zilele lui Solomon. 22 Că regele avea pre mare o corabie tarsică cu corabia lui Hiram; o dată la trei ani venia corabia tarsică, aducând aur şi argint, fildis şi momiţi şi păuni.
23 Aşa s’a mărit regele Solomon în avere şi în înţelepciune mai presus de toţi regii pământului. 24 Şi tot pământul căută la faţa lui Solomon, ca să audă înţelepciunea, pre care Dumnezeu o pusese în inima lui. 25 Şi pre tot anul aducea fiecare din ei darul său: vase de argint; vase de aur, şi vestminte, şi armături, şi aromate, şi cai, şi catâri.
26 Şi Solomon a adunat care şi călăreţi, şi avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pre cari îi aşeză în întăririle pentru care, şi aprope de rege, în Ierusalim. 27 Şi regele făcu argintul să fie în Ierusalim ca pietrile, şi cedrii să fie ca Sicomorii cei din vale, prin mulţimea lor. 28 Şi aduseră lui Solomon cai şi tot felul de marfă din Egipt; neguţătorii regelui cumpărau această marfă cu preţ. 29 Şi se aduse un car din Egipt pentru şase sute sicli de argint, şi un cal pentru o sută cincizeci şi aşa se aduseră şi pentru toţi regii Siriei, prin mânile acelor neguţători.