1 Şi Solomon se încuscri cu Faraon, regele Egiptului, şi luă pre fica lui Faraon, şi o aduse în cetatea lui David, până să sfârşească de zidit casa sa, şi casa Domnului, şi zidul Ierusalimului jur împrejur. 2 Iar poporul jertfi pe înălţimi; că nu era zidită casă numelui Domnului până în zilele acelea. 3 Şi Solomon iubia pre Domnul, umblând după legile lui David, părintele său; numai că el jertfia şi tămâia pe înălţimi.
4 Şi dusu-s’a regele la Ghibeon, ca să jertfească acolo; căci aceasta era înălţimea cea mare: o mie de arderi de tot aduse Solomon pe acest altar.
5 La Ghibeon se arătă Domnul lui Solomon în visul nopţii; şi Dumnezeu zise: Cere ce să-ţi dau ţie? 6 Şi Solomon zise: Tu ai arătat mare iubire servului tău David, părintele meu; că a umblat înaintea ta cu credinţă şi cu dreptate şi cu întregimea inimii către tine, şi ai păstrat lui această mare iubire, şi i-ai dat fiu, care şade pe tronul său, precum este astăzi. 7 Şi acum Domnul Dumnezeul meu, tu ai făcut pre servul tău rege în locul lui David părintele meu, şi eu sunt un copil mic, nu ştiu nici să ies, nici să întru. 8 Şi servul tău se află în mijlocul poporului tău, pre care l-ai ales, un popor mare, care nu se poate socoti, nici număra, de mulţime. 9 Deci dă servului tău inima, ce înţelege să judece pre poporul tău, să deosebesc între bine, şi rău; că cine ar putea judeca pre poporul tău cel numeros foarte?
10 Şi cuvântul era bun în ochii Domnului; că ceru Solomon acest lucru. 11 Şi Dumnezeu îi zise: Pentru că ai cerut acest lucru, şi n’ai cerut ţie zile multe, şi n’ai cerut pentru tine avuţie, şi n’ai cerut vieaţa neamicilor tăi, ci ai cerut pentru tine cunoştinţă de a înţelege judecata, 12 iată, fac după cuvântul tău; iată, îţi dau inimă înţeleaptă şi cu cunoştinţă, încât asemenea ţie n’a fost înaintea ta, nici asemenea ţie nu se va scula după tine. 13 Şi ceeace n’ai cerut îţi dau: avuţie şi onoare, încât nu va fi asemenea ţie nimenea între regi, în toată vieaţa ta. 14 Şi dacă vei umbla în căile mele, păzind legile şi poruncile mele, precum a umblat David, părintele tău, apoi voiu lungi zilele tale. 15 Şi Solomon se deşteptă, şi iată, a fost vis. Şi el veni la Ierusalim, şi stătu înaintea chivotului legii Domnului, şi aduse arderi de tot şi jertfe de bucurie, şi făcu ospăţ pentru toţi servii săi.
16 Atuncia veniră două femei meretrice la regele, şi stătură înaintea lui. 17 Şi a zis una din femei: Rogu-mă domnul meu, eu şi femeia aceasta şedem într’o casă, şi eu născui la dânsa în casă. 18 Şi s’a întâmplat în a treia zi după naşterea mea, că născu şi această femeie, şi noi eram împreună, nici un străin nu era la noi în casă; numai noi amândouă eram în casă. 19 Şi muri fiul acestei femei noaptea; că s’a culcat pre dânsul. 20 Şi se sculă ea în mijlocul nopţii, şi luă pre fiul meu de lângă mine, pre când serva ta dormia, şi-l culcă la sânul său, şi pre fiul ei cel mort îl culcă la sânul meu. 21 Şi mă sculai dimineaţa, ca să alăptez pre fiul meu, şi iată era mort! Şi cercetându-l pre dânsul dimineaţa, iată, nu era fiul meu, pr e care l-am născut! 22 Iar femeia cealaltă zise: Ba nu; ci fiul meu este cel viu, şi fiul tău cel mort. Iar aceea zise: Ba nu, ci fiul tău este cel mort, şi fiul meu cel viu. Aşa vorbiră ele înaintea regelui.
23 Atuncia zise regele: Aceasta zice: Acesta, cel viu, este fiul meu, şi cel mort fiul tău. Şi aceea zice: Ba nu, ci acel mort este fiul tău şi cel viu fiul meu. 24 Şi regele zise: Aduceţi-mi o sabie; şi aduseră sabie înaintea regelui. 25 Şi regele zise: Tăiaţi pre copilul cel viu în două; şi daţi jumătate uneia şi jumătate celeilalte. 26 Atuncia zise femeia, al căreia fiul cel viu era, către rege, căci i-se turbură inima de milă pentru fiul ei, şi ea zise: Rogu-te, domnul meu, dă-i ei pre copilul cel viu, şi nu-l omorî. Iar aceea zise: Să nu fie nici al meu, nici al tău, tăiaţi-l. 27 Şi răspunse regele, zicând: Daţi-i pre copilul cel viu, şi nu-l omorîţi, că ea este muma lui.
28 Şi tot Israelul auzi judecata, ce o judecă regele, şi se temură înaintea regelui; căci văzură, că înţelepciunea lui Dumnezeu era într’însul, de a face judecată.