1 Şi chemă Elisei, profetul, pre unul din fiii profeţilor, şi-i zise: Încinge-ţi coapsele, şi ia în mâna ta acest vas cu oleiu, şi du-te la Ramot-Galaad. 2 Şi când vei sosi, vei vedea acolo pe Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi; şi întră, şi ridică-l din mijlocul fraţilor săi, şi du-l în camera cea mai din lăuntru: 3 Şi luând vasul cu oleiu, varsă-l pe capul său, şi zi lui: Aşa zice Domnul: Unsu-te-am pe tine rege preste Israel. Atuncia deşchizând uşa, fugi, şi nu te întârzia. 4 Deci se duse tânărul, servul profetului, la Ramot-Galaad.
5 Şi când sosi, iată, mai marii preste oaste şedeau. Şi el zise: Cuvânt am a-ţi spune ţie, mai marele oastei! Şi Iehu zise: Cui dintre noi toţi? Şi el zise: Ţie, mare al oastei. 6 Şi sculându-se, a întrat în casă; şi el turnă oleiul pe capul aceluia, şi-i zise: Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Unsu-te-am rege preste poporul Domnului, preste Israel: 7 Şi vei lovi casa lui Ahab, domnul tău, şi eu voiu răsbuna sângele servilor mei, al profeţilor, şi sângele tuturor servilor Domnului asupra Iezabelei. 8 Căci toată casa lui Ahab se va stârpi, şi voiu nimici din ai lui Ahab tot sufletul parte bărbătească, şi pre cel închis şi pre cel liber din Israel. 9 Şi voiu face casa lui Ahab ca şi casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi ca şi casa lui Baaşa, fiul lui Ahija; 10 şi pre Iezabel cânii o vor mânca în ţarina din Ezreel, şi nu va fi cine să o îmmormânteze. Şi deşchizând uşa, fugi.
11 Şi Iehu ieşi către servii domnului său. Şi zisu-i-a careva: Pace? Pentru ce veni la tine nebunul acesta? Şi el le zise: Voi, cunoaşteţi pre omul şi vorbele sale. 12 Şi ei ziseră: Neadevăr este; spune nouă, rugă-mu-te. Şi el zise: Aşa şi aşa vorbi el către mine, zicând: Aşa zice Domnul: Unsu-te-am pre tine rege preste Israel. 13 Atuncia se grăbiră, şi luând fiecare vestmântul său, le puseră sub dânsul pe treapta goală: şi a suflat în trâmbiţă, zicând: Iehu se făcu rege. 14 Şi aşa Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi, complotă în contra lui Ioram. (Şi Ioram veghia în Ramot-Galaad, el şi tot Israelul, în contra lui Hazael, regele Siriei. 15 Dar se întoarse regele Ioram în Ezreel, ca să se vindece de rănile, ce-i făcuseră Sirienii, când se luptă în contra lui Hazael, regele Siriei).
Şi Iehu zise: Dacă este voinţa voastră, să nu lasă nimenea, nimenea să nu fugă din cetate, ca să meargă să spună aceasta în Ezreel. 16 Şi călărind Iehu, se duse la Ezreel; căci Ioram zăcea acolo. Şi Ahazia, regele lui Iuda, se pogorîse, ca să vadă pe Ioram. 17 Iar pe turnul din Ezreel sta un custode, şi văzând ceata lui Iehu venind, zise: Văd o ceată. Şi Ioram zise: Ia un călăreţ, şi trimite-l spre întâmpinarea lui, să zică: Aşa vorbeşte regele: Pace? 18 Şi se duse un călăreţ spre întâmpinarea lui, şi zise: Pace? Şi zise Iehu: Ce-ţi pasă ţie de pace! Întoarce-te înapoia mea. Şi custodele spuse, zicând: Trimisul a mers la ei, dar nu se întoarse. 19 Şi el trimise pre un al doilea călăreţ, care sosind la ei, zise: Aşa vorbeşte regele: Pace? Şi Iehu răspunse: Ce-ţi pasă ţie de pace? Întoarce-te înapoia mea. 20 Şi custodele spuse, zicând: El a mers la ei, dar nu se întoarse; şi mânarea este ca mânarea lui Iehu, fiul lui Nimşi; căci mână furios. 21 Şi Ioram zise: Înhămaţi. Şi înhămară la carul său, şi ieşi Ioram, regele lui Israel, şi Ahazia, regele lui Iuda, fiecare în carul său, şi se duseră spre întâmpinarea lui Iehu, şi-l aflară la ţarina lui Nabot, Ezreeleanul.
22 Şi cum văzu Ioram pre Iehu, zise: Pace, Iehu? Iar el răspunse: Cum pace, când aşa multe sunt desfrânările mumei tale Iezabel, şi fermecătoriile ei? 23 Deci se întoarse Ioram ca să fugă, zicând lui Ahazia: Vânzare, Ahazia! 24 Şi apucând Iehu arcul său, lovi pre Ioram între braţele sale: şi săgeata trecu prin inima lui. Şi el căzu în carul său. 25 Atuncia zise Iehu către Bidkar, căpetenia sa: Ia-l, şi-l aruncă în ţarina lui Nabot, Ezreeleanul; căci adu-ţi aminte, că atuncia, când eu şi tu mergeam împreună călări în urma lui Ahab, părintele său, Domnul îl împovoră pre el cu sarcina aceasta: 26 Da, am văzut ieri sângele lui Nabot şi sângele fiilor săi, zice Domnul; şi-ţi voiu răsplăti în ogorul acesta, zice Domnul. Şi acum ridică-l, şi aruncă-l în ogorul acesta, după cuvântul Domnului.
27 Iar Ahazia, regele lui Iuda, cum văzu aceasta, fugi pe calea casei din grădină. Şi-l urmări Iehu, şi zise: Loviţi şi pre acesta în carul său, la suişul Gur, aproape de Ibleam. Şi el fugi la Meghiddo, şi muri acolo. 28 Şi-l duseră servii săi în car la Ierusalim, şi-l îmmormântară în mormântul său cu părinţii săi, în cetatea lui David. 29 Şi începu a domni Ahazia preste Iuda în anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab.
30 Şi veni Iehu în Ezreel; şi auzind Iezabel, îşi unse sprâncenele sale, şi-şi împodobi capul său, şi se uita prin fereastră. 31 Şi pe când Iehu întra pe poartă, ea zise: Fost-a norocit Zimri, cel ce a ucis pre domnul său? 32 Şi el ridicându-şi faţa sa spre fereastră, zise: Cine este cu mine? Cine? Şi se uitară doi, trei diregători către dânsul. 33 Şi el zise: Aruncaţi-o jos. Şi o aruncară jos, şi se stropiră de sângele ei zidul şi caii; şi au călcat-o pre ea cu picioarele. 34 Şi după ce el a întrat, a mâncat, şi a beut, zise: Duceţi-vă de vedeţi acum pre blestemata aceea, şi o îmmormântaţi: căci este fată de rege. 35 Deci se duseră, ca să o îmmormânteze; dar nu aflară din ea, decât craniul. picioarele şi palmele mânilor. 36 Şi întorcându-se, îi spuseră aceasta. Şi el zise: Aceasta este cuvântul Domnului, cel zis prin servul său Ilie, Tişbitul, zizicând: În ogorul din Ezreel vor mâncâ cânii carnea Iezabelei, 37 şi cadavrul Iezabelei va fi ca gunoiul pe faţa câmpului în ogorul din Ezreel, aşa ca nici se va putea zice: Aceasta este Iezabel.