1 În sfârşit, fraţii mei, bucuraţi-vă în Domnul. Ca să vă scriu aceleaşi, mie nu-mi este cu preget, iar vouă de temeinicie.
2 Vedeţi cânii! Vedeţi lucrătorii răi! Vedeţi scrijălitura!
3 Căci noi suntem tăerea împrejur, noi care slujim prin Duhul lui Dumnezeu şi ne lăudăm în Hristos Iisus şi nu ne încredem în trup,
4 Cu taote că eu am încredere şi în trup. Dacă vreunui altuia i-se pare că are încredere în trup, mie mai mult;
5 Prin tăere împrejur de opt zile fiind, din neamul lui Israel, din seminţia lui Beniamin, ebreu din ebrei, în măsura legii fariseu,
6 În măsura râvnei urmăritor al bisericei, desăvârşit fiind în măsura îndreptăţirii ce este în lege.
7 Ca unele care îmi erau câştiguri, acestea le-am socotit pentru Hristos pagubă.
8 Dar într’adevăr şi socotesc că toate sunt pagubă pentru înălţimea cunoştinţei lui Hristos Iisus, Domnul meu, pentru care toate îmi fură păgubite, şi le socotesc ca gunoae ca să dobândesc pe Hristos,
9 Şi să fiu aflat într’însul, nu având îndreptăţirea mea cea din lege, ci pe cea prin credinţa în Hristos, îndreptăţirea dela Dumnezeu, pe temeiul credinţei.
10 Ca să-l cunosc pe dânsul şi puterea învierii lui şi împărtăşirea patimilor lui, asemănat fiind de-opotrivă morţii lui.
11 Dacă cumva voiu ajunge la învierea cea dintre morţi.
12 Nu zic că am dobândit acum darul de biruitor sau sunt acum desăvârşit: alerg însă spre darul de biruitor dacă cumva îl dobândesc, pentru că şi eu am fost dobândit de Hristos Iisus.
13 Fraţilor, eu nu mă socotesc încă pe mine însumi să fi dobândit:
14 Dar una socotesc, uitând pe cele din urmă, şi întinzându-mă mai mult spre cele dinainte, alerg la semn către darul de biruitor al chemării de sus a lui Dumnezeu, în Hristos Iisus.
15 Deci câţi suntem desăvârşiţi, aceasta să gândim: şi dacă gândiţi ceva de altfel, şi aceasta o va descoperì vouă Dumnezeu:
16 Dar la aceea ce am ajuns, potrivit cu aceeaşi păşiţi.
17 Fraţilor, fiţi împreună cu alţii următori ai mei şi îndreptaţi privirea la cei care umblă astfel după cum ne aveţi pildă pe noi:
18 Căci umblă mulţi, pe care de mai multe ori vi-i numiam, iar acum şi plângând spun, că sunt vrăjmaşii crucii lui Hristos.
19 Al căror sfârşit este peire, al căror Dumnezeu este pântecele şi a căror mărire este ruşinea lor, care gândesc cele pământeşti,
20 Căci fiinţa statului nostru este în ceruri, de unde şi aşteptăm cu stăruinţă ca Mântuitor pe Domnul Iisus Hristos.
21 Care va schimbà la chip corpul smerenii noastre, asemânat fiind la faţă cu corpul măririi lui, potrivit lucrării, că dânsul este în stare şi să-şi supue toate.