101
Un psalm al lui David. Milă şi judecată voiu cânta, Ţie, Doamne, îţi voiu cânta. Voiu lua aminte la calea neprihănirei; Cănd vei veni la mine? Voiu umbla în nevinovăţia inimei mele În lăuntrul casei mele. Nu voiu pune înaintea ochilor mei nici un rău, Urăsc lucrarea celor ce se abat; Nu se va lipi de mine; Inima îndărătnicită de mine departe fie, Răutatea nu voiu cunoaşte. Pre cel ce vorbeşte de rău într’ascuns de aproapele său, Îl voiu stârpi; Pre cel ce are ochi mândri şi inimă îngâmfată, Nu-l voiu suferi. Ochii mei vor fi spre cei credincioşi ai ţării, ca ei să locuească cu mine; Cel ce umblă pe calea neprihănirei, acela numai îmi va servi. Cel ce vicleşug lucrează, nu va locui în lăuntrul casei mele, Cel ce minciuni spune, înaintea ochilor mei nu va sta. În toate dimineţele voiu stârpi pre toţi nelegiuiţii ţării, Nimicind din cetatea Domnului pre toţi făcătorii de rele.