101
1 Un psalm al lui David. Milă şi judecată voiu cânta, Ţie, Doamne, îţi voiu cânta.
2 Voiu lua aminte la calea neprihănirei; Cănd vei veni la mine? Voiu umbla în nevinovăţia inimei mele În lăuntrul casei mele.
3 Nu voiu pune înaintea ochilor mei nici un rău, Urăsc lucrarea celor ce se abat; Nu se va lipi de mine;
4 Inima îndărătnicită de mine departe fie, Răutatea nu voiu cunoaşte.
5 Pre cel ce vorbeşte de rău într’ascuns de aproapele său, Îl voiu stârpi; Pre cel ce are ochi mândri şi inimă îngâmfată, Nu-l voiu suferi.
6 Ochii mei vor fi spre cei credincioşi ai ţării, ca ei să locuească cu mine; Cel ce umblă pe calea neprihănirei, acela numai îmi va servi.
7 Cel ce vicleşug lucrează, nu va locui în lăuntrul casei mele, Cel ce minciuni spune, înaintea ochilor mei nu va sta.
8 În toate dimineţele voiu stârpi pre toţi nelegiuiţii ţării, Nimicind din cetatea Domnului pre toţi făcătorii de rele.