1 Nu nouă, Doamne, nu nouă, Ci numelui tău dă-i mărire, Pentru îndurarea ta, pentru adevărul tău! 2 Pentru ce să zică popoarele: „Unde este Dumnezeul lor?” 3 Dar Dumnezeul nostru este în ceruri, Toate câte i-au plăcut, le-a făcut. 4 Idolii lor sunt argint şi aur; Lucru de mâni omeneşti. 5 Gură au, şi nu vorbesc; Ochi au, şi nu văd; 6 Urechi au, şi nu aud; Nas au, şi nu miros; 7 Mâni au, şi nu pipăesc, Picioare au, şi nu umblă. Nu dau nici sunet prin gâtlejul lor. 8 Cei ce-i fac sunt ca dânşii, Tot cel ce se încrede în ei. 9 Israele, încrede-te în Domnul! Ajutorul lor şi scutul lor el este. 10 Casă a lui Aaron, încredeţi-vă în Domnul; Ajutorul lor şi scutul lor el este.
11 Cei ce vă temeţi de Domnul, încredeţi-vă în Domnul, Ajutorul lor şi scutul lor el este. 12 Domnul cel ce şi-a adus aminte de noi, va binecuvânta: Va binecuvânta casa lui Israel, Va binecuvânta casa lui Aaron; 13 Va binecuvânta pre cei ce se tem de Domnul, Pre cei mici şi pre cei mari, 14 Domnul să vă adauge, Vouă şi fiilor voştri. 15 Binecuvântaţi fiţi de Domnul, Cel ce făcu cerul şi pământul. 16 Cerurile sunt cerurile Domnului, Şi pământul l-a dat fiilor oamenilor. 17 Nu morţii laudă pre Domnul, Nici toţi cei pogorîţi în locul tăcerei; 18 Ci noi vom binecuvânta pre Domnul, De acum şi până în veci. Lăudaţi pre Domnul!