1 Maestrului de cântare, Un psalm al lui David. Doamne, cercatu-m’ai, şi mă cunoşti; 2 Cunoşti şederea mea şi scularea mea; Tu de departe pricepi cugetele mele: 3 Umblarea mea şi scularea mea cercetat-ai, Şi toate căile mele le cunoşti. 4 Cuvântul nu este încă pe limba mea, Şi iacă, Doamne, tu în totul îl ştii. 5 Împresuratu-m’ai din dărăt şi din faţă, Şi pus-ai mâna ta pe mine. 6 O ştiinţă ca aceasta e prea minunată pentru mine, Şi aşa de înaltă, în cât nu o pot ajunge. 7 Unde să mă duc de dinaintea spiritului tău? Şi unde să fug de dinaintea feţei tale? 8 De mă voiu sni în cer: tu acolo eşti; Şi de mă voiu culca în infern; iacă, tu şi acolo eşti; 9 Aripele aurorei de voiu lua, Şi la marginele mărei de mă voiu aşeza: 10 Şi acolo mâna ta mă va conduce, Şi dreapta ta mă va apuca. 11 De voiu zice: Ca întunerecul să mă acopere, Şi noaptea să fie lumina din jurul meu: 12 Întunerecul nu va întuneca înaintea ta; Ci noaptea ca ziua va lumina; Deopotrivă-ţi sunt întunerecul şi lumina. 13 Căci tu ai făcut rărunchii mei, M’ai acoperit în mitra mumei mele. 14 Mulţumescu-ţi, că sunt făcut într’un chip atât de înfricoşat şi minunat; Minunate sunt faptele tale, Şi sufletul meu foarte bine ştie aceasta. 15 Oasele mele nu ţi-au fost ascunse, Când în ascuns am fost făcut, Şi cu măestrie împletit în cele mai de jos ale pământului. 16 Ochii tăi văzut-au fiinţa mea, când era plod, Şi scrisu-s’au toate în cartea ta, Zilele, câte-mi fură hotărîte, când încă nu era nici una din ele. 17 O, cât de preţioase îmi sunt cugetările tale, Dumnezeule! Cât de mare este totul lor! 18 De aş voi să le număr: Mai numeroase sunt decât nisipul; Când mă deştept, cu tine sunt încă. 19 Dumnezeule, o de ai ucide pre cel nelegiuit! Deci depărtaţi-vă dela mine; bărbaţii sângiurilor! 20 Căci vorbesc cu răutate asupră-ţi, Neamicii tăi iau în deşert numele tău. 21 Au nu voiu urî, Doamne, pre cei ce te urăsc? Şi să nu am desgust de cei ce se scoală asupră-ţi. 22 Cu ură desăvârşită îi urăsc, Neamici ai mei făcutu-mi-s’au. 23 Cearcă-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte inima mea, Cercetează-mă, şi cunoaşte cugetele mele, 24 Vezi, de este cale rea în mine, Şi du-mă în calea cea vecinică.