1 Maestrului de cântare. Un psalm dela fiii lui Korah. 2 Binevoit-ai, Doamne, pământului tău, Adus-ai îndărăt prizonerii lui Iacob; 3 Iertat-ai fărădelegea poporului tău, Acoperit-ai toate păcatele lor. Sela. 4 Îndărăt tras-ai toată mânia ta, Potolitu-te-ai dela aprinderea mâniei tale. 5 Reîntoarce-ne iarăşi, Dumnezeul mântuirei noastre! Fă să înceteze mânia ta asupra noastră.
6 Au doar în veci te vei mânia asupră-ne? Prelungi-vei mânia ta din neamuri în neamuri? 7 Au nu ne vei reînsufleţi iarăşi, Ca poporul tău să se bucure în tine? 8 Arată-ne, Doamne, îndurarea ta, Şi dă-ne mântuirea ta. 9 Voiu asculta cele ce va cuvânta Dumnezeu, Domnul; Căci el cuvintează pace poporului său şi cuvioşilor săi; Numai cât să nu se mai întoarcă la nebunia lor. 10 Da, aproape de cei ce se tem de dânsul este ajutorul său. Ca iarăşi să locuiască mărirea în pământul nostru. 11 Îndurarea şi adevărul se vor întâmpina, Dreptatea şi pacea se vor săruta; 12 Adevărul din pământ va răsări, Dreptatea va căuta din cer; 13 Da, Domnul va da bunuri, Şi pământul nostru va da fructul său; 14 Dreptatea va umbla înaintea lui, Şi va urma pe calea paşilor săi.