2
Şi bărbatul Naomiei avea o rudă, om prea avut, din neamul lui Elimeleh, al căruia nume era Booz. Şi zise Rut Moabiteana către Naomi: Rogu-te, lasă-mă să mă duc în ţarină şi să culeg spice în urma aceluia, în ochii căruia voiu afla har. Şi-i zise: Du-te, fica mea. Şi ducându-se, ajunse într’o ţarină, şi culegea acolo pe urma secerătorilor; şi cum i-se întâmplă, ţarina aceasta era a lui Booz, care era din neamul lui Elimeleh.
Şi iată, Booz venia din Bet-Lehem, şi zise secerătorilor: Domnul fie cu voi! Şi ei răspunseră: Binecuvinteze-te Domnul. Şi zise Booz servului său, ce era pus preste secerători: A cui este tinăra aceasta? Şi servul ce era pus preste secerători răspunse, şi zise: Ea este o tinără Moabiteană, carea s’a întors cu Naomi din pământul Moabului; şi ea ne-a zis: Rogu-vă să culeg şi să adun dintre snopi pe urma secerătorilor. Şi venind, a rămas de dimineaţă, şi până acum; şi puţin s’a repausat în casă.
Şi Booz zise către Rut: Ascultă, fica mea: nu te duce să culegi în altă ţarină, şi nu te depărta de aicia, ci ţine-te de servele mele. Aţinteşte-ţi ochii pe ţarina în care vor secera, şi mergi pe urma lor. Au nu am poruncit servilor să nu te atingă? Şi de-ţi este sete, du-te la vase, şi bea din ceeace scot servii. 10 Şi ea căzu pe faţă, se închină la pământ, şi-i zise: Cum de am aflat har în ochii tăi, ca tu să îngrijeşti de mine, de mine o străină? 11 Şi răspunse Booz, şi-i zise: Tot ce ai făcut soacrei ţale după moartea bărbatului ei mi-s’a spus: cum tu ai părăsit pre părintele tău, pre muma ta şi pământul naşterii tale, şi ai venit la un popor, pre care mai înainte nu l-ai cunoscut.
12 Răsplătească Domnul fapta ta, şi fie deplină plata ta dela Domnul Dumnezeul lui Israel, sub a căruia aripi ai venit să te adăposteşti. 13 Şi ea zise: Să aflu har în ochii tăi, domnul meu, că tu ai mângăiat şi ai vorbit inimei servei tale, deşi eu nu sunt chiar ca una din servele tale. 14 Şi-i zise Booz către timpul mâncării: Apropie-te aicia, şi mănâncă din pâne, şi întinge bucătura ta în oţet.
Şi ea se puse lângă secerători; şi el îi dădu grăunţe prăjite, şi ea mâncă, se sătură, şi a şi strâns.
15 Şi se sculă să culeagă, şi a poruncit Booz servilor săi, zicând: Lăsaţi-o să culeagă şi între snopi, şi să nu o ruşinaţi. 16 Şi chiar scoateţi pentru ea din mănunchi, şi lăsaţi ca să culeagă, şi nu o certaţi. 17 Şi ea culese din ţarină până seara, şi bătu ceeace a cules; şi a fost ca o efă de orz. 18 Şi luând-o a venit în cetate, şi a văzut soacra ei ceeace a cules. Şi Rut scoţind i-a dat ceeace i-a rămas după ce s’a săturat.
19 Şi i-a zis soacră-sa: Unde ai cules astăzi? Şi unde ai lucrat? Fie binecuvântat cel ce a îngrijit de tine! Şi spuse soacrei sale la cine a lucrat, şi zise: Numele bărbatului, la care am lucrat astăzi, este Booz. 20 Şi a zis Naomi nurorii sale: Binecuvântat fie el de Domnul; că îndurarea lui nu a părăsit pre cei vii, nici pre cei morţi; şi a mai adaos Naomi: Acest bărbat ne este rudă, una din cele ce au dreptul răscumpărării. 21 Şi Rut Moabiteana zise: Şi a mai zis el către mine: Ţine-te de servii mei, până ce vor sfârşi tot secerişul.
22 Şi Naomi zise câtre Rut, nora ei: Bine-ţi este, fica mea, să ieşi cu servele sale, ca să nu ţi-se întâmple ceva pe altă ţarină. 23 Aşa ea se ţinu de servele lui Booz, ca să culeagă, până ce se sfârşi secerişul orzului şi secerişul grâului; şi locuia cu soacră-sa.