4
După acestea văzui şi iată uşă deschisă în cer, şi întâiul glas ca de trâmbiţă, pe care-l auzii vorbind cu mine, zicând: sue-te aci şi-ţi voiu arătà cele ce trebue să se facă după acestea.
Îndată am fost în duh, şi iată un tron erà pus în cer, şi pe tron unul şezând,
Şi cel care şedeà erà la vedere asemenea pietri de iaspe şi de sardiu, şi curcubeul de jur împrejurul tronului la vedere asemenea smaragdului.
Şi de jur împrejurul tronului văzui douăzeci şi patru de tronuri, şi pe tronuri douăzeci şi patru de bătrâni, şezând îmbrăcaţi în vestminte albe, şi pe capetele lor cununi de aur.
Şi din tron ieşeau fulgere şi vuete şi tunete; şi şapte făclii de foc arzând înaintea tronului, care sunt cele şapte duhuri ale lui Dumnezeu;
Şi înaintea tronului ca o mare sticloasă asemenea cristalului, şi în mijlocul tronului şi împrejurul tronului patru fiinţe pline de ochi dinainte şi dinapoi.
Şi întâia fiinţă asemenea leului, şi a doua fiinţă asemenea viţelului, şi a treia fiinţă având faţa ca de om, şi a patra fiinţă asemenea vulturului sburător.
Şi cele patru fiinţe, având fiecare din ele câte şase aripi, sunt pline de ochi de jur împrejur şi de dinlăuntru, şi răpaus nu au zi şi noapte zicând: „Sfânt, sfânt, sfânt Domnul Dumnezeul Atotţiitorul, Care erà şi care este şi care vine.”
Şi de câte ori fiinţele vor fi dat mărire şi cinste şi mulţămită celui care şade pe tronul celui viu în vecii vecilor.
10 Cei douăzeci şi patru de bătrâni vor cădeà înaintea celui care şade pe tron, şi se vor închinà celui Viu în vecii vecilor şi vor aruncà cununile lor înaintea tronului, zicând:
11 Vrednic eşti, Doamne şi Dumnezeul nostru, să primeşti mărirea şi cinstea şi puterea. Pentru că tu ai făcut toate. Şi pentru voea ta erau făcute şi fură făcute.