1 Şi al cincilea înger trâmbiţă: şi văzui o stea căzută din cer pe pământ, şi i-se dete cheia puţului abizului.
2 Şi deschise puţul abizului: şi se suì fum din puţ, ca fum din cuptor mare, şi soarele şi aerul fură întunecate de fumul puţului.
3 Şi din fum ieşiră locuste pe pământ şi li-se dete putere, cum au putere scorpiile pământului.
4 Şi li-se zise să nu vateme iarba pământului, nici vreo verdeaţă, nici vreun arbore, fără numai pe oameni, ca unii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe fruntea lor.
5 Şi li-se dete ca să nu-i omoare, ci să fie munciţi cinci luni; şi muncirea lor, ca muncire de scorpie, când va fi înţepat pe om.
6 Şi în acele zile oamenii vor căutà moarte şi nu vor găsì-o, şi vor dorì să moară şi moartea fuge de dânşii.
7 Şi chipurile locustelor asemenea cu caii gătiţi spre războiu, şi pe capetele lor erau ca cununi asemenea aurului, şi feţele lor ca feţe de oameni.
8 Şi aveau păr ca părul de femei, şi dinţii lor ca de lei.
9 Şi aveau platoşe ca platoşe de fier, şi vuetul aripilor lor ca vuet de cară, de cai mulţi, alergând la războiu.
10 Şi au coade asemenea scorpiilor, şi ace, şi în coadele lor puterea lor, spre a vătămà pe oamenii aceia cinci luni.
11 Au preste dânşii împărat pe îngerul abizului, care pe ebreeşte are numele Abadon, şi în eleneşte are nume Pierzătorul.
12 Vaiul întâiu trecù: iată mai vin două vaiuri după acestea.
13 Şi al şaselea înger trâmbiţă, şi auzii un sunet din cele patru cornuri ale altarului de aur ce este înaintea lui Dumnezeu,
14 Zicând celui al şaselea înger, care are trâmbiţa; desleagă pe cei patru îngeri, care sunt legaţi la răul cel mare, Eufrat.
15 Şi fură deslegaţi cei patru îngeri, care erau gătiţi pentru ceasul şi ziua şi luna şi anul, ca să omoare a treia parte din oameni.
16 Şi numărul oştilor de călăreţi douăzeci de mii de zecimi de mii; auzii numărul lor.
17 Şi astfel în vedenie văzui caii şi pe cei care şedeau pe dânşii având platoşe ca de foc şi de iacint şi de pucioasă; şi capetele cailor ca capete de lei, şi din gurile lor iese foc şi fum şi pucioasă.
18 De acestea trei – plăgi – fură omorîţi a treia parte din oameni, de focul şi de fumul şi de pucioasa ce iese din gurile lor.
19 Pentru că puterea cailor este în gura lor şi în coadele lor; căci coadele lor sunt asemenea şerpilor, având capete şi cu dânsele vatămă.
20 Şi cei rămaşi dintre oameni, care nu fură omorîţi în aceste plăgi, nici nu se pocăiră de lucrurile mânilor lor, ca să nu se închine la demoni şi la idolii cei de aur, şi de argint, şi de aramă, şi de peatră, şi de lemn, care nu pot nici să vază, nici să auză, nici să umble.
21 Şi nu se pocăiră de omorurile lor, nici de fermecătoriile, nici de desfrânarea, nici de furturile lor.