1 Şi Filistenii adunară oştirile lor pentru resbel, şi se strânseră la Şoco, care este cetate a lui Iuda, şi tăbărîră între Şoco şi Azeka, în Efes-Dammim. 2 Şi Saul şi bărbaţii lui Israel se adunară, şi tăbărîră în Valea Stejarului, şi se rânduiră în şiruri de bătaie asupra Filistenilor. 3 Şi Filistenii stăteau pe muntele de dincolo, şi Israeliţii stăteau pe muntele de dincoace, aşa că valea se afla între dânşii.
4 Şi ieşia din tabăra Filistenilor un uriaş, al cărui nume era Goliat din Gat; şi înălţimea lui era de şase coţi şi o palmă. 5 Şi coif de aramă avea pe capul său, şi cu zale de solzi era îmbrăcat, şi greutatea zalei era de cinci mii sicli de aramă. 6 Şi tureci de aramă avea preste fluerile picioarelor sale, şi lance de aramă între umerile sale. 7 Şi mănunchiul lăncii sale era ca sulul ţăsătorilor; şi fierul lăncii sale era de şase sute siclii de fier; şi purtătorii de paveze mergeau înaintea lui. 8 Şi el sta, şi striga către rândurile lui Israel, şi le zicea: De ce ieşiţi şi vă rânduiţi de bătaie? Au nu sunt eu Filistean şi voi servi ai lui Saul? Alegeţi-vă un bărbat, ca să se pogoare la mine. 9 Dacă va putea să se lupte cum mine, şi să mă ucidă, noi vom fi servi vouă, dară de-l voiu întrece eu, şi-l voiu ucide, voi să fiţi servii noştri, şi să serviţi nouă. 10 Şi Filisteanul zise: Eu defaim astăzi rândurile lui Israel: daţi-mi un bărbat, ca să ne luptăm împreună. 11 Şi auzind Saul şi tot Israelul cuvintele acestui Filistean, se înfricoşară şi se temură foarte.
12 Şi David era fiul unui Efraitean din Betlehemul lui Iuda, cu numele Işai, care avea opt fii. Şi acesta în zilele lui Saul era bătrân, ajuns la treapta bărbaţilor celor mai onoraţi. 13 Şi cei trei fii mai mari ai lui Işai se duseră după Saul la resbel; şi numele celor trei fii, ce merseră la resbel, erau: Eliab, întâiu-născutul; cel al doilea Abinadab, şi cel al treilea Şamma. 14 Iar David era cel mai mic; şi cei trei mai mari mergeau după Saul. 15 Şi David se duse, şi se întoarse dela Saul, ca să pască oile părintelui său în Bet-Lehem. 16 Şi Filisteanul se apropia în toată dimineaţa şi seara, înfăţişându-se patruzeci de zile.
17 Şi Işai zise lui David, fiul său: Ia acum pentru fraţii tăi această efă de grăunţe prăjite, şi aceste zece pâni, şi du-le cu grăbire în tabără la fraţii tăi; 18 Şi aceste zece caşuri, du-le mai marelui din mia lor. Şi întreabă despre sănătatea fraţilor tăi, şi adu dovadă dela dânşii.
19 Şi Saul şi ei şi toţi bărbaţii lui Israel erau în Valea Stejarului, luptându-se cu Filistenii. 20 Şi David se sculă de dimineaţă, încredinţă oile păzitorului, şi luă lucrurile, şi se duse, cum îi poruncise Işai. Şi el veni la întăritura carelor, şi oştirea ieşia să se rânduiască de bătaie, şi ei aruncară strigăte de resbel. 21 Şi Israeliţii şi Filistenii se rânduiră de bătaie, oaste către oaste. 22 Şi David se descărcă de sarcinele ce erau pe el, şi le lăsă în mâna celui ce păzia sarcinele, şi alergă la locul de luptă; şi ajungând, întrebă pe fraţii săi de sănătate. 23 Şi vorbind el cu ei, iată, se înfăţişă uriaşul Goliat, Filisteanul din Gat, din oştirea Filistenilor, şi rosti aceleaşi cuvinte de altă dată; şi David le auzi. 24 Şi toţi bărbaţii lui Israel văzând pre acest bărbat, fugiau de dinaintea lui, şi se temeau foarte.
25 Şi bărbaţii lui Israel ziseră: Văzut-aţi pre acest bărbat care s’a înfăţişat? Ca să defaime pre Israel el s’a înfăţişat. Şi va fi, că bărbatul care-l va ucide, pre acela, regele îl va înavuţi cu mari avuţii, îi va da pre fata sa de femeie, şi casa părintelui său o va scuti în Israel.
26 Şi David întrebă pre bărbaţii, cari stăteau lângă dânsul, zicând: Ce se va face omului, care va ucide pre Filisteauul acesta şi va depărta ocara de deasupra lui Israel? Că cine e acest Filistean netăiat împrejur, ca să defaime oştirea Dumnezeului celui viu! 27 Şi poporul îi răspunse în acelaşi chip, zicând: Aşa se va face bărbatului, care-l va ucide. 28 Şi Eliab, fratele său cel mai mare, auzindu-l vorbind cu bărbaţii, se aprinse de mânie asupra lui David, şi zise: De ce te-ai pogorît? Şi cui ai încredinţat tu în pustiu puţinele noastre oi? Eu cunosc mândria ta şi răutatea inimii tale, că tu te-ai pogorît să vezi lupta. 29 Şi David zise: Ce am făcut acum? Astea sunt numai vorbe. 30 Şi el se întoarse dela dânsul către un altul, şi vorbi aceleaşi cuvinte; şi poporul îi răspunse ca şi întâiaşi dată. 31 Şi se auziră cuvintele, pre cari le-a vorbit David, şi s’au spus lui Saul; şi el îl chemă.
32 Şi David zise lui Saul: Nimănui să nu-i tremure inima de el! Servul tău va merge şi se va lupta cu acest Filistean. 33 Şi Saul zise lui David: Tu nu vei putea să mergi asupra Filisteanului acestuia, ca să te lupţi cu dânsul, că tu eşti tinăr, şi el un bărbat de resbel din tinereţa sa. 34 Şi David zise lui Saul: Servul tău păştea oile părintelui său, când veniră un leu şi un urs, şi răpiră un miel din turmă, 35 şi eu ieşit-am după dâusul, l-am lovit, şi l-am scăpat din gura lui, şi când se sculă asupra mea, apucatu-l-ann de falcă, lovitu-l-am, şi l-am ucis. 36 Şi pre leu şi pre urs i-a ucis servul tău; şi acest Filistean netăiat împrejur va fi ca unul dintr’înşii; că a defăimat oştirea Dumnezeului celui viu. 37 Şi David mai zise: Domnul, care m’a scăpat din ghiarele leului şi din labele ursului, mă va scăpa şi din mâna Filisteanului acestuia. Şi Saul zise lui David: Dute, şi Domnul să fie cu tine.
38 Şi Saul îmbrăcă pre David cu vestmintele sale, puse coif de aramă pe capul lui, şi-l îmbrăcă cu zale. 39 Şi David încinse sabia sa preste vestmintele sale, şi se încerca să umble, că el nu era deprins cu ele. Şi David zise lui Saul: Nu pot să umblu cu acestea, că nu sunt deprins. Deci David le depărtă depe el. 40 Şi el luă toiagul său în mâna sa, şi-şi alese cinci pietri netede din părău, şi le puse în gluga sa de păstorie, în sac, şi în mână luă praştia, şi se apropie de Filistean. 41 Şi Filisteanul se apropie tot mai mult de David, şi purtătorul pavezii sale înaintea lui.
42 Şi Filisteanul uitându-se, şi văzând pre David, îl despreţui; că el era tinăr, roşiatic şi frumos la faţă. 43 Şi Filisteanul zise lui David: Au câne sunt eu, de vii tu asupră-mi cu toiege? Şi Filisteanul blestemă pre David de zeii săi. 44 Şi Filisteanul zise lui David: Vino la mine, şi voi da carnea ta păsărilor cerului şi fiarelor câmpului.
45 Şi David zise Filisteanului: Tu vii asupra mea cu sabia, lance şi pavăză, dară eu vin asupra ta în numele Domnului Sabaot, Dumnezeul oştirilor lui Israel, pre care tu l-ai defăimat. 46 În ziua aceasta te va da Domnul în mâna mea, te voiu lovi, şi-ţi voiu ridica capul, şi voiu da astăzi stârvurile oastei Filistenilor păsărilor cerului şi fiarelor pământului; şi va cunoaşte tot pământul, că Israel are Dumnezeu. 47 Şi toată această adunare va cunoaşte că nu prin sabie, nici prin lance mântueşte Domnul; că al Domnului este resbelul, şi el vă va da în mânile noastre.
48 Şi când Filisteanul se sculă, şi merse şi se apropie spre întimpinarea lui David, David se grăbi, şi alergă la locul de luptă spre întimpinarea Filisteanului. 49 Şi David vârî mâna sa în glugă, şi luă de acolo o piatră, o aruncă cu praştia, şi lovi pre Filistean în frunte; şi piatra se înfipse în fruntea lui, şi el căzu cu faţa la pământ. 50 Aşa învinse David pre Filistean cu praştia şi cu piatra, şi lovi pre Filistean, şi-l ucise, fără ca să fie sabie în mâna lui David. 51 Şi David alergă, stătu lângă Filistean, luă sabia lui, o scoase din teacă, şi-l ucise, şi-i tăiă capul cu dânsa.
Şi Filistenii văzând că a murit uriaşul lor, fugiră. 52 Şi bărbaţii lui Israel şi ai lui Iuda se sculară, înălţară strigăt de bucurie, şi urmăriră pre Filisteni până în vale şi până la porţile Ekronului; şi căzură răniţii Filistenilor pre calea Şaarimului până la Gat şi până la Ekron. 53 Şi fiii lui Israel se întoarseră din urmărirea Filistenilor, şi prădară taberile lor. 54 Şi David luă capul Filisteanului, şi-l duse la Ierusalim; şi armele sale le puse în cortul său.
55 Şi Saul văzând pe David ieşind spre întimpinarea Filisteanului, zisese lui Abner, mai marele oştirii: Al cui este acest tânăr, Abnere? Şi Abner zise: Viu este sufletul tău, rege, de ştiu. 56 Şi regele zise: Întreabă tu al cui fiu este tânărul acesta? 57 Şi David întorcându-se după uciderea Filisteanului, Abner îl aduse înaintea lui Saul cu capul Filisteanului în mâna lui. 58 Şi Saul zise către dânsul: Al cui eşti tu tinere? şi David zise: Fiul servului tău Işai, Betlehemiteanul, sunt.