1 Şi David şi oamenii săi venind în ziua a treia la Ţiklag, găsiră că Amalekiţii năvăliseră în partea despre miazăzi şi în Ţiklag, şi bătuseră Ţiklagul, şi-l arseră cu foc. 2 Şi luaseră prinse pre femeile ce erau acolo, dar nu uciseră pre nimenea, dela mic şi până la mare; ci-i luară cu sine, şi s’au dus în drumul lor. 3 Şi David şi oamenii săi venind în cetate, iată, era arsă cu foc şi femeile lor, fii lor şi fetele lor erau luate prinse. 4 Şi David şi poporul ce era cu dânsul înălţară vocile lor, şi plânseră, până ce nu mai fu putere în ei de plâns. 5 Şi amândouă femeile lui David erau luate prinse: Ahinoam Ezreeleana, şi Abigail, femeia lui Nabal, Carmeleana. 6 Şi David era strâmtorat foarte, că poporul cugeta a-l ucide cu pietri; că tot poporul avea sufletul amărît, fiecare pentru fiii săi şi pentru fetele sale. Ci David se întări în Domnul Dumnezeul său.
7 Şi David zise lui Abiatar, preotul, fiul lui Ahimeleh: Pune, rogu-te, efodul pentru mine. Şi Abiatar puse efodul pentru David. 8 Şi David întrebă pre Domnul, zicând: Să urmăresc această ceată? Voiu ajunge-o? Şi el îi zise: Urmăreşte, că o vei ajunge, şi vei recăpăta toate. 9 Şi David se duse, el şi cei şase sute de inşi ce erau cu dânsul, şi sosiră la părăul Besor, unde cei ce rămâneau în urmă se opriră. 10 Şi David continua urmărirea, el şi patru sute de inşi; iar două sute de inşi se opriră; că erau prea obosiţi spre a mai trece părâul Besor.
11 Şi ei găsind pre un Egiptean în câmp, îl duseră la David, şi ei îi dădură lui pâne, şi a mâncat; şi-i dădură apă de beut. 12 Şi ei îi mai dădură o bu-cată de turtă de smochine, şi două turte de stafide, şi el mâncă, şi-i reveni puterea; că el nu mâncase pâne nici beuse apă trei zile şi trei nopţi. 13 Şi David îi zise: Al cui eşti? Şi de unde eşti? Şi el zise: Eu sunt un tânăr Egiptean, serv al unui Amalekit, şi domnul meu m’a părăsit, fiindcă m’am îmbolnăvit, de trei zile. 14 Noi am năvălit în partea de miazăzi a Chereteilor, şi în cea a lui Iuda, în partea de miazăzi a lui Caleb; şi Ţiklagul l-am ars cu foc. 15 Şi David zise către dânsul: Voieşti să mă duci către acea ceată? Şi el zise: Jură-mi pe Dumnezeu, că tu nu mă vei omorî, şi că nu mă vei da domnului meu, şi te voi duce la acea ceată.
16 Şi el îl duse, şi iată, erau împrăştiaţi pe toată faţa pământului, mâncând, bând, şi ospătând din toate prăzile cele mari, ce le luaseră din pământul Filistenilor şi din pământul lui Iuda. 17 Şi David îi bătu din zori în ziuă şi până în seara zilei a doua, şi n’a scăpat nici unul din ei, afară de patru sute de tineri, cari încălecară pe cămile, şi fugiră. 18 Aşa David scăpă tot ce Amalekiţii luaseră; încă şi pre amândouă femeile sale scăpă David. 19 Şi nu le-a lipsit lor nici unul, dela mic până la mare, nici fii nici fete, nici din pradă alt ceva, din toate câte luaseră dela dânşii: toate le aduse David îndărăt. 20 Şi David luă rămăşiţa oilor şi boilor, şi o mânară înaintea turmii luate; şi ziseră: Aceasta îi prada lui David.
21 Şi David venind la cei două sute de inşi, cari erau prea obosiţi, spre a merge după David, şi pre cari-i lăsase la părăul Besor, ei ieşiră spre întâmpinarea lui David, şi spre întâmpinarea poporului ce era cu dânsul; şi David apropiindu-se de popor, îi întrebă de sănătate. 22 Şi toţi cei răi, şi de nimic din oamenii, cari s’au dus cu David, luând cuvântul, ziseră: Pentru că ei n’au mers cu noi, nu le vom da din prada ce am recăpătat, ci fiecare să-şi ia femeia sa şi fiii săi, şi să se ducă. 23 Iar David zise: Nu faceţi aşa, fraţilor, cu ceea ce ne-a dat Domnul, care ne-a păzit pre noi, şi pre ceata ce venia asupra noastră a dat-o în mânile noastre. 24 Şi cine vă va da ascultare în lucrul acesta? Că după cum este partea acelora, cari s’au pogorît la resbel, aşa va fi şi partea acelora, cari au rămas la unelte; de o potrivă vor împărţi. 25 Şi a fost aşa din ziua aceea încolo; că el făcu aceasta aşezământ şi lege pentru Israel, până în zi ua de astăzi.
26 Şi David, venind la Ţiklag, el din pradă trimise bătrânilor din Iuda şi amicilor săi, zicând: Iată darul ce fac vouă din prada neamicilor Domnului! 27 Celor din Bet-El, celor din Ramot de miazăzi, şi celor din Iatir; 28 celor din Aroer, celor din Sifmot, şi celor din Eştemoa; 29 celor din Racal, celor din cetăţile Erahmeeliţilor, şi celor din cetăţile Keneilor; 30 celor din Horma, celor din Cor-Aşan, şi celor din Atac; 31 celor din Hebron, şi în toate locurile, pe unde a umblat David, el şi oamenii săi.