1 Şi Filistenii adunară toate taberile lor la Afek, şi Israel tăbărî la fântâna ce era în Ezreel. 2 Şi domnii Filistenilor înaintară cu sutele şi cu miile lor, şi David şi oamenii săi înaintară mai în urmă cu Achiş. 3 Dar mai marii Filistenilor, ziseră: Ce caută aceşti Ebrei? Şi Achiş zise mai marilor Filistenilor: Acesta este David, servul lui Saul, regele lui Israel, care a fost cu mine aceste zile, sau mai bine aceşti ani, şi nu am aflat într’însul nici o vină, din ziua în care s’a dat mie până în ziua de astăzi. 4 Dar mai marii Filistenilor se mâniară pe dânsul; şi ziseră către dânsul: Trimite înapoi pre omul acesta, ca să se întoarcă la locul său, în care l-ai aşezat, şi să nu se pogoare cu noi la resbel, ca să nu fie protivnicul nostru în resbel. Că cu ce poate acesta a se face plăcut domnului său? Au nu cu capetele acestor oameni? 5 Au nu este acesta acel David, de care femeile cântau una alteia în cor, zicând: Saul a bătut miile sale, şi David zecile de mii ale sale?
6 Şi Achiş chemă pre David şi zise către dânsul: Viu este Domnul! Cu adevărat tu eşti de bună credinţă, şi bună era în ochii mei ieşirea ta şi întrarea ta cu mine în tabără; că nu am aflat în tine nimic de rău din ziua venirii tale la mine până în ziua de astăzi; dar mai marilor tu nu eşti plăcut. 7 Şi acum întoarce-te, şi mergi în pace, ca să nu faci ceva rău în ochii capilor Filistenilor. 8 Şi David zise lui Achiş: Ce am făcut, şi ce ai aflat la servul tău, din ziua în care am fost înaintea ta până în ziua de astăzi, ca să nu merg să mă bat cu neamicii domnului meu regele? 9 Şi Achiş răspunse, şi zise lui David: Eu ştiu că tu eşti bun în ochii mei ca un înger al lui Dumnezeu; dar mai marii Filistenilor zic: Să nu se sue cu noi la resbel. 10 Şi acum te scoală de dimineaţă cu servii domnului tău care au venit cu tine, şi sculaţi-vă de dimineaţă, şi când vi-se va lumina, plecaţi.
11 Şi David se sculă de dimineaţă, el şi oamenii săi, ca să plece a doua zi, ca să se întoarne în pământul Filistenilor. Iar Filistenii se suiră la Ezreel.