1 Şi veniră toate seminţiile lui Israel la David în Hebron, şi ziseră: Iată-ne, osul tău şi carnea ta suntem. 2 Şi chiar mai nainte, când Saul era rege preste noi, tot tu erai cel ce conduceai în afară şi înlăuntru pre Israel. Şi Domnul ţi-a zis: Tu vei păstori poporul meu Israel; şi tu vei fi conducătorul lui Israel. 3 Deci veniră toţi bătrânii lui Israel la rege în Hebron, şi regele David făcu cu dânşii legământ în Hebron înaintea. Domnului. Şi ei unseră pre David rege preste Israel. 4 De treizeci de ani era David, când se făcu rege, şi patruzeci de ani a domnit el. 5 În Hebron domni el preste Iuda şapte ani şi şase luni; şi în Ierusalim domni el treizeci şi trei de ani preste tot Israelul şi Iuda.
6 Şi regele se duse cu oamenii săi la Ierusalim, în contra Iebuseilor, cari locuiau în locul acela. Şi ei vorbiră lui David, zicând: Tu nu vei întra aicia, de nu vei lua pre orbi şi pre ologi, voind a zice: David nu va întra aicia nici de cum. 7 Şi David luă întăritura Sionului, aceasta e cetatea lui David. 8 Şi David zise în aceea zi: Cine va bate pre Iebusei, şi va pune mâna pre apaduct, şi pre ologii şi pre orbii, ce sunt urîţi sufletului lui David, cap şi căpetenie va fi. Deaceea se zice: Orbul şi ologul nu vor întra în casa Domnului.
9 Şi David locui în întăritură, şi o numi cetatea lui David. Şi David îi făcu zid de jur împrejur, dela Millo şi până înlăuntru. 10 Şi mergea David tot crescând şi mărindu-se, şi Domnul Dumnezeul oştirilor, era cu dânsul.
11 Şi Hiram, regele Tirului, trimise soli la David, şi lemn de cedru, şi teslari şi săpători de piatră, şi zidiră casă lui David. 12 Şi cunoscu David, că Domnul l-a întărit rege preste Israel, şi că el a înălţat regatul său pentru poporul său Israel.
13 Şi David îşi mai luă concubine şi femei din Ierusalim, după ce veni dela Hebron; şi lui David se mai născură fii şi fete. 14 Şi acestea sunt numele celor ce i-se născură în Ierusalim: Şammua, Şobab, Natan, şi Solomon; 15 şi Ibhar, Elişuah, Nefeg, Iafia; 16 şi Elişama, Eliada, şi Elifelet.
17 Şi auzind Filistenii, că David s’a uns rege preste Israel, se suiră toţi Filistenii să caute pre David. Şi auzind David, se pogorî în întăritură. 18 Şi Filistenii veniră şi se răspândiră în valea Refaim. 19 Şi întrebă David pre Domnul, zicând: Sui-mă-voiu asupra Filistenilor? Da-vei pre ei în mâna mea? Şi Domnul zise lui David: Suie-te, căci da-voiu în mâna ta pre Filisteni. 20 Şi David veni la Baal-Peraţim, şi David îi bătu pre ei acolo, şi zise: Rupt-a Domnul pre neamicii mei înaintea mea, cum se rup apele. Deaceea se şi chiamă numele locului aceluia Baal-Peraţim. 21 Şi ei lăsară acolo idolii lor; dar David şi oamenii săi îi luară.
22 Şi Filistenii se suiră din nou, şi se răspândiră în valea Refaim. 23 Şi întrebă David pre Domnul, şi el zise: Să nu te sui, ci să-i iei dindărăt, şi să mergi asupră-le în dreptul duzilor. 24 Şi când vei auzi în susul duzilor vuet ca de paşi, grăbeşte; că Domnul iese înaintea ta ca să bată tabăra Filistenilor. 25 Şi David făcu aşa, cum îi porunci Domnul, şi bătu pe Filisteni dela Gheba, până la Gazer.