6
Şi David adună din nou pre toţi aleşii lui Israel, trezeci de mii; şi David se sculă şi merse dela Baale a lui Iuda, cu tot poporul ce era cu dânsul, ca să aducă de acolo chivotul lui Dumnezeu, care şi-a chemat numele cu numele Domnului Dumnezeului oştirilor, ce şade între cherubimi.
Şi ei puseră chivotul lui Dumnezeu pe un car nou, şi-l ridicară din casa lui Abinadab, ce era pre deal, şi Uzza şi Ahio, fiii lui Abinadab, conduceau carul cel nou. Şi-l ridicară din casa lui Abinadab, ce era pe deal, cu chivotul lui Dumnezeu, şi Ahio mergea, înaintea chivotului. Şi David şi toată casa lui Israel jucau înaintea Domnului din tot felul de instrumente de lemn de brad, din chitare şi din harpe, din timpane, din fluere şi din cimbale.
Şi ajungând la aria lui Nachon, Uzza întinse mâna sa, şi se apucă de chivotul lui Dumnezeu, că boii erau să-l răstoarne. Şi se aprinse mânia Domnului preste Uzza, şi Dumnezeu îl lovi acolo pentru păcatul său, şi muri acolo lângă chivotul lui Dumnezeu. Şi s’a mâhnit David, că a izbucnit Domnul asupra lui Uzza, şi se chemă numele locului aceluia Pereţ Uzza până în ziua de astăzi.
Şi David se temu în aceea zi de Domnul, şi zise: Cum va întra la mine chivotul Donznului? 10 Şi David nu voia să aducă chivotul Domnului la dânsul în cetatea lui David; ci l-a dus de o parte în casa lui Obed-Edom, a Ghitteului. 11 Şi chivotul Domnului rămase în casa lui Obed-Edom, a Ghitteului, trei luni. Şi Domnul binecuvântă pre Obed-Edom şi toată casa lui.
12 Şi i-se spuse regelui David, zicându-se: Domnul a binecuvântat casa lui Obed-Edom, şi totul ce este a lui, pentru chivotul lui Dumnezeu. Atuncia merse David, şi aduse chivotul lui Dumnezeu din casa lui Obed-Edom în cetatea lui David, cu bucurie. 13 Şi la toţi şase paşi ce făceau purtătorii chivotului Domnului, se jertfia un bou şi un viţel gras. 14 Şi David juca din toate puterile înaintea Domnului, şi David era încins cu efod de in subţire. 15 Aşa aduse David şi toată casa lui Israel chivotul Domnului în strigăte de bucurie şi în sunetul trimbiţelor.
16 Şi când întră chivotul Domnului în cetatea lui David, Mical, fica lui Saul, se uită prin fereastră, şi văzu pre regele David, saltând şi jucând înaintea Domnului, şi ea îl despreţui în inima ei.
17 Şi s’a adus chivotul Domnului şi-l puseră la locul său în mijlocul cortului, pre care David îl întinse pentru el, şi David aduse arderea de tot şi jertfe de bucurie înaintea Domnului. 18 Şi, sfârşind David aducerea de arderi de tot şi a jertfelor de bucurie, binecuvântă poporul în numele Domnului Dumnezeului oştirilor; 19 şi împărţi la tot poporul, la toată mulţimea lui Israel, la bărbaţi şi la femei, fiecăruia câte o bucată de pâne şi câte o bucată de carne, şi câte o turtă de stafide. Şi se duse tot poporul fiecare la casa sa.
20 Şi David se întoarse să-şi binecuvinteze casa; şi ieşi Mical, fica lui Saul, înaintea lui David, şi zise: Cât de măreţ s’a arătat astăzi regele lui Israel, desgolindu-se astăzi înaintea ochilor servelor, servilor săi, cum se desgolesc cei neruşinaţi. 21 Şi zise David către Mical: Jucat-am înaintea Domnului, care m’a ales mai mult, decât pre părintele tău, şi toată casa sa, ca să mă pună conducător preste poporul Domnului, preste Israel; deci voiu juca înaintea Domnului. 22 Şi eu mă voiu arăta şi mai mic încă, decât astădată, şi încă şi mai înjosit voiu fi în ochii mei; şi totuşi mărit voiu fi de servele, de care ai vorbit. 23 Şi Mical, fica lui Saul, n’avu nici un copil până în ziua morţii sale.