1 Adu-le aminte să fie supuşi stăpânirilor, dregătoriilor, să asculte, să fie gata spre orice lucru bun.
2 Să nu defaime pe nimenea, să fie negâlcevitori, învoitori, arătând orice blândeţe către toţi oamenii.
3 Pentru că şi noi eram altădată nepricepuţi, neascultători, fiind duşi în rătăcire, slujind poftelor şi feluritelor plăceri, petrecând viaţa în răutate şi pizmuire, urîţi fiind, unii pe alţii urîndu-ne.
4 Dar când s’a arătat bunătatea şi iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Dumnezeu.
5 Nu din lucrurile cele din dreptate, pe care le-am făcut noi, ci după a sa milă ne-a mântuit prin baie de naştere de-a doua oară şi prin înoire de duh sfânt.
6 Pe care l-a turnat preste noi cu bogăţie, prin Iisus Hristos Mântuitorul nostru.
7 Că îndreptăţiţi fiind prin darul lui, să ne facem – potrivit nădejdii – moştenitori de viaţă vecinică.
8 Credincios este cuvântul, şi hotărăsc, ca tu să te rosteşti cu încredere despre acestea, ca cei care s’au încrezut lui Dumnezeu, să poarte grije a ocrotì lucruri bune. Acelea sunt bune şi folositoare pentru oameni:
9 Iar de cercetări nemintoase şi de înşirări ale neamului şi ceartă şi lupte legiste fereşte-te, pentru că sunt nefolositoare şi deşerte.
10 De omul desbinător, după întâia şi a doua mustrare, fereşte-te.
11 Deoarece ştii că unul ca acesta s’a abătut şi păcătueşte, fiind de sine osândit.
12 Când voiu trimite pe Artema la tine sau pe Tichic, sileşte-te să vii la mine în Nicopole: căci acolo am găsit cu cale să iernez.
13 Pe Zena legistul şi pe Apoline trimte-i mai nainte cu îngrijire, ca să nu ne lipsească nimic.
14 Şi să înveţe şi ai noştri ca să îngrijească de lucruri bune pentru trebuinţele neapărate, ca să nu fie neroditori.
15 Te îmbrăţişază toţi care sunt cu mine. Fă urări de bine celor care ne iubesc în credinţă. Darul cu voi toţi. Amin.