1 Teofil, În prima mea carte am scris despre toate lucrurile pe care le-a făcut Isus şi despre toate învăţăturile pe care le-a dat El, de când Şi-a început lucrarea
2 şi până când a fost luat în cer. Înainte de a fi fost luat în cer, El le-a dat porunci celor pe care-i alesese ca apostoli
3 şi cărora, după suferinţele Lui, li S-a arătat viu, prin multe dovezi convingătoare – a fost văzut de ei timp de patruzeci de zile şi le-a vorbit despre Împărăţia lui Dumnezeu.
4 Într-o zi, în timp ce se afla cu ei la masă, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte ceea ce a promis Tatăl, „promisiune despre care, a spus El, M-aţi auzit vorbind.
5 Ioan boteza cu apă, dar, peste câteva zile, voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt”.
6 Şi odată, când s-au adunat, L-au întrebat: „Doamne, în vremea aceasta vei restaura împărăţia lui Israel?”
7 El le-a răspuns: „Nu este treaba voastră să cunoaşteţi vremea şi ziua, pe care Tatăl le-a aşezat sub propria Lui autoritate.
8 Voi, însă, veţi primi putere atunci când va veni peste voi Duhul Sfânt – şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria şi până la marginile pământului.”
9 După ce le-a spus aceste lucruri, în timp ce ei Îl priveau, a fost ridicat şi ascuns de un nor, aşa că nu L-au mai văzut.
10 Pe când ei priveau spre cer, iar El pleca, li s-au arătat doi bărbaţi îmbrăcaţi în haine albe
11 şi le-au spus: „Galileenilor, de ce staţi şi priviţi spre cer?! Acest Isus, care a fost luat în cer de la voi, va veni în acelaşi fel în care L-aţi văzut mergând spre cer.”
12 Atunci au coborât de pe muntele numit „al Măslinilor” (care se află cam la un kilometru de Ierusalim) şi s-au întors la Ierusalim.
13 Au intrat în casă şi au urcat în camera de sus, unde erau Petru, Ioan, Iacov, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov (fiul lui Alfeu), Simon (zelotul) şi Iuda (fiul lui Iacov).
14 Aceştia se rugau cu perseverenţă – toţi pentru aceleaşi lucruri (împreună cu femeile, cu Maria – mama lui Isus – şi cu fraţii Lui).
15 În zilele acelea, Petru le-a vorbit astfel fraţilor (o mulţime de aproximativ o sută douăzeci de oameni):
16 „Fraţilor, trebuia să se împlinească Scriptura pe care Duhul Sfânt, prin intermediul celor spuse de David, a rostit-o mai dinainte cu privire la Iuda – care a devenit călăuza celor care L-au arestat pe Isus.
17 El era considerat unul dintre noi şi-i fusese dată şi lui o parte în această lucrare.
18 Dar el, cu banii primiţi ca răsplată pentru fapta lui nedreaptă, a cumpărat un ogor, a căzut cu capul înainte şi a plesnit în două pe la mijloc – şi toate intestinele i s-au împrăştiat.
19 Acest lucru a devenit cunoscut tuturor locuitorilor din Ierusalim, astfel încât ei numesc acest ogor, în limba lor, „Acheldama”, care înseamnă „Ogorul sângelui”.
20 În cartea Psalmilor este scris:Casa lui să ajungă pustiită şi nimeni să nu mai locuiască în ea! şiResponsabilitatea care-i fusese încredinţată lui s-o ia altul!
21 Aşadar, dintre bărbaţii care au fost cu noi de-a lungul întregii perioade în care Domnul Isus a fost printre noi,
22 începând din vremea când boteza Ioan şi până în ziua când Isus a fost luat sus de la noi, trebuie să fie ales unul, care să facă parte dintre noi, ca martor al învierii Lui.”
23 Şi au propus doi: pe Iosif Barsaba, căruia i se mai zicea şi Iust, şi pe Matia.
24 S-au rugat astfel: „Tu, Doamne, cunoşti inimile tuturor – arată-ne pe care dintre aceştia doi l-ai ales
25 ca să preia responsabilitatea lucrării şi a calităţii de apostol, responsabilitate pe care Iuda a părăsit-o şi s-a dus la ale lui!”
26 Au tras la sorţi, iar sorţul a căzut pe Matia, care a fost adăugat grupului celor unsprezece apostoli.