1 „Fraţi şi părinţi, ascultaţi-mi apărarea faţă de voi!”
2 (Când au auzit că le vorbeşte evreieşte, au făcut şi mai multă linişte.)
3 „Eu sunt iudeu. M-am născut în Tars (în Cilicia), dar am crescut şi am fost educat aici, în acest oraş, de către Gamaliel, în conformitate cu stricteţea Legii strămoşilor noştri – fiind tot atât de dedicat lui Dumnezeu cum sunteţi voi toţi astăzi.
4 I-am persecutat până la moarte pe cei care urmau această Cale – am arestat şi închis bărbaţi şi femei,
5 aşa cum, de altfel, pot depune mărturie cu privire la mine şi marele preot şi tot sfatul bătrânilor, de la care am primit şi scrisori către fraţii din Damasc, ca să merg şi să-i aduc legaţi la Ierusalim şi pe cei de acolo, ca să fie pedepsiţi.
6 În timp ce eram pe drum, apropiindu-mă de Damasc, pe la amiază, a strălucit deodată în jurul meu o lumină puternică din cer.
7 Am căzut la pământ şi am auzit o voce puternică zicându-mi: „Saul, Saul, de ce Mă persecuţi?”
8 Eu am întrebat: „Cine eşti, Doamne?” El mi-a răspuns: „Eu sunt Isus din Nazaret, Cel pe care tu Îl persecuţi!”
9 Cei care erau împreună cu mine vedeau lumina, dar nu auzeau vocea Celui care-mi vorbea.
10 Am întrebat: „Ce să fac, Doamne?” Domnul mi-a răspuns: „Ridică-te şi du-te la Damasc, iar acolo ţi se va spune tot ce a hotărât Dumnezeu să faci.”
11 Cum, din cauza strălucirii acelei lumini, nu puteam vedea, cei care erau cu mine m-au condus de mână până la Damasc.
12 Un oarecare Anania (un om devotat – aşa cum cere Legea – şi vorbit de bine de către toţi iudeii care locuiau acolo)
13 a venit la mine şi, stând lângă mine, mi-a zis: „Frate Saul, recapătă-ţi vederea!” – şi chiar în clipa aceea mi-am recăpătat vederea şi m-am uitat la el.
14 El a zis: „Dumnezeul strămoşilor noştri te-a ales ca să-I cunoşti voia, să-L vezi pe Cel Drept şi să-I auzi vocea,
15 pentru că vei fi martorul Lui înaintea tuturor oamenilor la ceea ce ai văzut şi ai auzit.
16 Iar acum, ce aştepţi?! Ridică-te, fii botezat şi, cerând Domnului, fii curăţit de păcatele tale!”
17 După ce m-am întors la Ierusalim, în timp ce mă rugam în Templu, am avut o vedenie –
18 şi L-am văzut pe Domnul spunându-mi: „Grăbeşte-te să pleci cât mai repede din Ierusalim, pentru că nu vor crede mărturia ta despre Mine!”
19 Eu am zis: „Doamne, ei ştiu bine că eu i-am închis şi i-am bătut în sinagogi pe cei care credeau în Tine,
20 iar când a fost omorât Ştefan, martorul Tău, eu eram acolo – am aprobat uciderea lui şi am păzit hainele celor care-l omorau!”
21 Însă El mi-a zis: „Du-te, pentru că Eu te voi trimite departe, la naţiuni!”…”
22 Până la cuvintele acestea ei l-au ascultat, dar apoi au început să strige cât puteau de tare: „Ia de pe pământ un astfel de om, pentru că nu este drept ca el să trăiască!”
23 Urlau, îşi fluturau hainele şi aruncau praf în văzduh.
24 Tribunul a dat ordin să fie dus în fort şi să fie biciuit, ca să afle din ce cauză urlau aşa împotriva lui.
25 În timp ce-l legau ca să fie biciuit, Pavel i-a zis centurionului care se afla acolo: „Vă este permis să biciuiţi un cetăţean roman care n-a fost judecat?”
26 Auzind aceasta, centurionul s-a dus la tribun şi l-a anunţat, spunându-i: „Ce vrei să faci? Omul acesta este cetăţean roman!”
27 Tribunul s-a dus la el şi l-a întrebat: „Spune-mi, eşti cetăţean roman?” Pavel i-a răspuns: „Da!”
28 Tribunul a continuat: „Eu am dobândit cu o mare sumă de bani această cetăţenie.” Pavel i-a zis: „Eu am dobândit-o prin naştere.”
29 Ca urmare, cei care urmau să-l interogheze s-au retras imediat, iar tribunul, când a aflat că este cetăţean roman, s-a temut – pentru că îl legase.
30 A doua zi, vrând să ştie sigur de ce îl acuzau iudeii, l-a dezlegat, a poruncit să se adune conducătorii preoţilor şi tot Sinedriul, l-a luat pe Pavel şi l-a dus înaintea lor.