3
Eu, fraţilor, nu vă pot vorbi ca unor oameni spirituali, ci ca unor oameni lumeşti, ca unor copii în Cristos.
V-am hrănit cu lapte, nu cu hrană tare, pentru că n-aţi fost pregătiţi pentru ea – şi nici acum nu sunteţi,
pentru că sunteţi încă lumeşti: pentru că, atunci când între voi există invidie şi ceartă, nu este aceasta o dovadă că sunteţi oameni lumeşti şi că vă comportaţi doar ca nişte oameni?
Atunci când cineva spune: „Eu sunt al lui Pavel!”, iar altul: „Eu sunt al lui Apolo!”, nu sunteţi voi ca oamenii din lume?
Aşadar, cine este Apolo? Cine este Pavel? Slujitori prin care aţi crezut, aşa cum Domnul i-a dat fiecăruia.
Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească!
Astfel, nici cel care sădeşte, nici cel care udă nu sunt nimic, ci numai Dumnezeu, care face să crească!
Însă cel care sădeşte şi cel care udă sunt una şi fiecare îşi va primi răsplata pe măsura trudei lui,
pentru că noi suntem împreună lucrători ai lui Dumnezeu, iar voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu.
10 În conformitate cu harul lui Dumnezeu care mi-a fost dat, eu, ca un constructor priceput, am pus temelia şi altul construieşte pe ea – dar fiecare să aibă grijă cum construieşte pe ea,
11 pentru că nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care este pusă şi care este Isus Cristos.
12 Însă, dacă cineva construieşte pe temelie – aur, argint, pietre preţioase, lemn, fân, paie –
13 lucrarea fiecăruia se va putea vedea, pentru că Ziua o va face cunoscută, deoarece va fi revelată prin foc. Focul va dovedi calitatea lucrării fiecăruia.
14 Dacă ceea ce a construit rămâne, îşi va primi răsplata,
15 dar dacă lucrarea cuiva este arsă, el va suferi pierderea, cu toate că el însuşi va fi salvat, însă ca unul care este salvat din foc.
16 Nu ştiţi că voi sunteţi templul lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi?
17 Dacă cineva distruge templul lui Dumnezeu, Dumnezeu îl va distruge pe el, pentru că templul lui Dumnezeu este sfânt – iar acest templu sunteţi voi.
18 Nici unul dintre voi să nu se înşele! Dacă vreunul dintre voi crede că este înţelept după standardele acestei lumi, ar trebui să devină „nebun” ca să ajungă înţelept,
19 pentru că înţelepciunea acestei lumi este o nebunie înaintea lui Dumnezeu! Pentru că este scris:El îi prinde pe cei înţelepţi în şiretenia lor.
20 Şi, din nou:Domnul ştie că gândurile celor înţelepţi sunt zadarnice.
21 Astfel, nimeni să nu se laude cu oameni, pentru că toate lucrurile sunt ale voastre:
22 fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa, fie lumea, fie viaţa, fie moartea, fie prezentul, fie viitorul – toate sunt ale voastre,
23 iar voi sunteţi ai lui Cristos şi Cristos este al lui Dumnezeu!