1 Cu privire la ce mi-aţi scris: este bine pentru un om să nu se căsătorească,
2 însă, datorită cazurilor de imoralitate, fiecare bărbat să-şi aibă propria soţie şi fiecare femeie să-şi aibă propriul soţ.
3 Soţul să-şi împlinească datoria conjugală faţă de soţie şi, de asemenea, şi soţia faţă de soţ –
4 pentru că nu soţia are autoritate asupra trupului ei, ci soţul şi, de asemenea, nu soţul are autoritate asupra trupului său, ci soţia.
5 Nu vă refuzaţi unul pe altul, decât în cazul unei înţelegeri reciproce de a vă dedica rugăciunii, apoi fiţi din nou împreună, ca să nu vă ispitească Satan din cauza lipsei voastre de autocontrol!
6 Spun aceasta ca o îngăduinţă, nu ca o poruncă.
7 Eu vreau ca toţi oamenii să fie aşa cum sunt eu, adică să nu se căsătorească, însă fiecare are propriul său dar de la Dumnezeu – unii de un fel, alţii de altul.
8 Celor necăsătoriţi şi văduvelor le spun că este bine pentru ei să rămână necăsătoriţi, aşa cum sunt eu,
9 însă, dacă nu se pot stăpâni, să se căsătorească, pentru că este mai bine să se căsătorească decât să ardă de pasiune.
10 Celor căsătoriţi le dau această poruncă (nu eu, ci Domnul): soţia nu trebuie să se despartă de soţul ei
11 (dacă se desparte, atunci să rămână necăsătorită sau să se împace cu soţul ei), iar soţul nu trebuie să divorţeze de soţia lui.
12 Celorlalţi vă spun (eu, nu Domnul) că, dacă un frate are soţia necredincioasă şi ea vrea să stea cu el, el să nu divorţeze de ea,
13 iar dacă o femeie are soţul necredincios şi el vrea să stea cu ea, ea să nu divorţeze de soţul ei –
14 pentru că soţul necredincios este sfinţit prin soţia lui, iar soţia necredincioasă este sfinţită prin fratele, altfel copiii voştri ar fi necuraţi, dar aşa sunt sfinţi.
15 Însă dacă cel necredincios se desparte, s-o facă. În astfel de circumstanţe, fratele sau sora nu sunt legaţi. Dumnezeu v-a chemat la pace.
16 Soţie, de unde ştii dacă-ţi vei salva sau nu soţul? Sau, soţule, de unde ştii dacă-ţi vei salva sau nu soţia?
17 Cu toate acestea, fiecare ar trebui să-şi păstreze în viaţă locul pe care i l-a desemnat Domnul şi la care l-a chemat Dumnezeu. Aceasta este regula pe care o dau în toate bisericile.
18 Era cineva circumcis atunci când a fost chemat? Să nu-şi ascundă circumcizia! Era cineva necircumcis când a fost chemat? Să nu se circumcidă!
19 Circumcizia nu este nimic şi necircumcizia nu este nimic, ci ascultarea de poruncile lui Dumnezeu.
20 Fiecare ar trebui să rămână în starea în care a fost atunci când l-a chemat Dumnezeu.
21 Erai sclav când ai fost chemat? Nu te nelinişti! Dar dacă poţi să-ţi câştigi libertatea, fă-o!
22 Cel care era sclav când a fost chemat în Domnul este omul liber al Domnului. De asemenea, cel care era liber când a fost chemat este sclavul lui Cristos.
23 Voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ – să nu deveniţi sclavi ai oamenilor!
24 Fraţilor, oricare ar fi fost starea în care a fost cineva chemat, să rămână lângă Dumnezeu!
25 Cu privire la cei necăsătoriţi, n-am nici o poruncă de la Domnul, dar îmi spun părerea, ca unul care, prin îndurarea Domnului, este vrednic de încredere:
26 eu cred că, din cauza necazurilor de acum, este mai bine ca fiecare să rămână în starea în care este.
27 Eşti căsătorit? Nu căuta divorţul! Eşti necăsătorit? Nu căuta soţie!
28 Însă, dacă te căsătoreşti, nu păcătuieşti. De asemenea, dacă o fecioară se căsătoreşte, nu păcătuieşte. Însă cei care se căsătoresc vor avea necazuri care ţin de această viaţă, iar eu vreau să vă feresc de ele.
29 Fraţilor, ceea ce vreau să spun este că timpul este aproape de sfârşit. De acum cei căsătoriţi ar trebui să trăiască aşa ca şi cum n-ar fi căsătoriţi,
30 cei care plâng ca şi cum n-ar plânge; cei care se bucură ca şi cum nu s-ar bucura; cei care cumpără ca şi cum n-ar fi al lor;
31 iar cei care se ocupă cu lucrurile lumii ca şi cum n-ar fi cu totul ocupaţi de ele – pentru că lumea, aşa cum este ea acum, trece.
32 Eu vreau să fiţi fără îngrijorări. Cel necăsătorit este preocupat de lucrurile Domnului – cum să-I placă Domnului,
33 însă cel căsătorit este preocupat de lucrurile acestei lumi – cum să-i placă soţiei –
34 iar interesele lui sunt împărţite. Femeia necăsătorită şi fecioara sunt preocupate de lucrurile Domnului – cum să fie sfinte în trup şi în duh; dar cea căsătorită este preocupată de lucrurile lumii – cum să-i placă soţului.
35 Vă spun acestea pentru binele vostru, nu pentru a vă impune restricţii, ci pentru a trăi corect, într-un devotament neîmpărţit faţă de Domnul.
36 Însă dacă cineva crede că se comportă indecent faţă de logodnica lui şi dacă ea a trecut de vârsta căsătoriei şi el simte că ar trebui să se căsătorească, atunci să facă după cum vrea – nu păcătuieşte, să se căsătorească!
37 Însă oricine este convins în inima lui şi nu este constrâns, ci îşi ţine dorinţele sub control şi a hotărât în inima lui să nu se căsătorească cu logodnica sa – şi acesta face bine.
38 Deci, cel care se căsătoreşte cu logodnica lui face bine, iar cel care nu se căsătoreşte face şi mai bine.
39 O femeie nu este liberă atâta timp cât trăieşte soţul ei, dar, dacă soţul ei moare, ea este liberă să se căsătorească cu cine doreşte, dar în Domnul.
40 Însă ar fi mult mai fericită dacă ar rămâne aşa cum este (după părerea mea – şi cred că şi eu am Duhul lui Dumnezeu).