1 Cu privire la carnea jertfită idolilor: ştim că toţi avem cunoaştere – cunoaşterea îngâmfă, iar dragostea zideşte.
2 Dacă cineva crede că ştie ceva, încă nu are cunoaşterea necesară.
3 Dacă însă cineva Îl iubeşte pe Dumnezeu, atunci el este cunoscut de către Dumnezeu.
4 Aşadar, cu privire la mâncatul cărnii jertfite idolilor: ştim că nici unul dintre idoli nu este dumnezeu cu adevărat, pentru că nu există decât un singur Dumnezeu.
5 Într-adevăr, chiar dacă există aşa-numiţi „dumnezei” în cer sau pe pământ – aşa cum există de fapt mulţi dumnezei şi mulţi domni –
6 totuşi, pentru noi există un singur Dumnezeu, Tatăl, din care sunt toate şi pentru care suntem şi noi, şi un singur Domn, Isus Cristos, prin care sunt toate şi prin care suntem şi noi.
7 Însă nu toţi cunosc aceasta, iar unii, fiind până acum atât de obişnuiţi cu idolii, mănâncă acea carne considerând-o ca jertfită idolilor şi astfel conştiinţa lor, fiind slabă, este pângărită.
8 Dar mâncarea nu ne duce mai aproape de Dumnezeu – dacă nu mâncăm nu pierdem nimic, iar dacă mâncăm nu câştigăm nimic.
9 Aveţi însă grijă ca nu cumva libertatea voastră să-i facă pe cei slabi să cadă în păcat –
10 pentru că dacă cineva te vede pe tine, care cunoşti, că mănânci în templul unui idol, oare conştiinţa lui slabă nu-l va încuraja să mănânce carne jertfită idolilor?
11 Astfel, cel slab este distrus prin cunoaşterea ta – fratele pentru care a murit Cristos!
12 Când păcătuieşti astfel împotriva fraţilor şi le răneşti conştiinţa, păcătuieşti împotriva lui Cristos.
13 De aceea, dacă din cauza a ceea ce mănânc fratele meu cade în păcat, atunci nu voi mânca niciodată carne, pentru ca fratele meu să nu cadă în păcat.