1 Vreau să spun că, atâta timp cât moştenitorul este copil, nu este diferit de un sclav – cu toate că el este proprietarul tuturor lucrurilor,
2 el se află sub călăuzirea celor care au grijă de el şi-i administrează treburile până la timpul desemnat de tatăl său.
3 Astfel, şi noi, când eram copii, eram sclavi ai duhurilor care stăpânesc lumea,
4 însă, când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu Şi-a trimis Fiul – născut din femeie, născut sub Lege –
5 ca să-i răscumpere pe cei care sunt sub Lege, ca să primim înfierea.
6 Iar pentru că voi sunteţi fii, Dumnezeu a trimis Duhul Fiului Său în inimile noastre – Duh care strigă „Abba!”, „Tată!”
7 Astfel, tu nu mai eşti sclav, ci fiu, iar dacă eşti fiu, Dumnezeu te-a făcut moştenitor.
8 Atunci când voi nu-L cunoşteaţi pe Dumnezeu le eraţi sclavi celor care prin natură nu sunt dumnezei,
9 însă acum, când Îl cunoaşteţi pe Dumnezeu – sau, mai degrabă, sunteţi cunoscuţi de Dumnezeu – cum de vă întoarceţi din nou la acele învăţături elementare sărace? Vreţi să deveniţi din nou sclavii lor?
10 Voi ţineţi zile, luni, anotimpuri şi ani.
11 Mi-e teamă că lucrarea mea între voi va fi fără rezultat.
12 Fraţilor, vă rog, fiţi ca mine, pentru că şi eu sunt ca voi! Nu mi-aţi făcut rău.
13 Voi ştiţi că în timp ce eram bolnav v-am proclamat Evanghelia prima oară.
14 Chiar dacă situaţia mea a fost un test pentru voi, nu m-aţi dispreţuit, nici nu m-aţi respins, ci m-aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus.
15 Aşadar, unde este acea fericire a voastră? Vă mărturisesc că, dacă aţi fi putut, v-aţi fi scos ochii şi mi i-aţi fi dat!
16 Acum, pentru că v-am spus adevărul, am devenit oare duşmanul vostru?
17 Ei vă sunt devotaţi, dar intenţiile lor nu sunt bune, ci ei vor să vă despartă de mine, ca să le fiţi devotaţi lor.
18 Este bine ca întotdeauna să fiţi devotaţi unui scop bun, nu doar când sunt eu cu voi.
19 Copiii mei, pentru care sufăr din nou durerile naşterii până când Cristos va fi format în voi,
20 aş vrea să pot fi cu voi şi să-mi schimb tonul, pentru că sunt nedumerit cu privire la voi!
21 Spuneţi-mi voi, care doriţi să fiţi sub Lege, nu auziţi ce spune Legea?
22 Este scris că Avraam a avut doi fii – unul dintr-o sclavă, iar unul dintr-o femeie liberă.
23 Fiul său născut din sclavă a fost născut în mod natural, însă cel născut din femeia liberă a fost născut prin promisiune.
24 Acest fapt poate fi luat ca o analogie: cele două femei reprezintă două legăminte. Unul este cel de pe Muntele Sinai, născând copii pentru sclavie – şi anume Agar.
25 Agar este Muntele Sinai din Arabia şi reprezintă Ierusalimul de acum, pentru că este în sclavie cu copiii lui –
26 dar Ierusalimul de sus este liber şi el este mama noastră,
27 pentru că este scris:Bucură-te, tu, care nu poţi avea copii, care nu naşti, ţipă şi strigă de bucurie, tu, care nu suferi durerile naşterii! Femeia care a fost părăsită va avea mai mulţi copii decât cea care locuieşte cu soţul ei.
28 Voi, fraţilor, ca şi Isaac, sunteţi copii ai promisiunii.
29 Dar aşa cum atunci cel născut în mod natural l-a persecutat pe cel născut prin puterea Duhului, la fel este şi acum.
30 Ce spune însă Scriptura? Izgoneşte-o pe sclavă şi pe fiul ei, pentru că fiul sclavei nu va moşteni proprietatea tatălui său împreună cu fiul femeii libere!
31 Deci, fraţilor, noi nu suntem copiii sclavei, ci ai femeii libere.