4
De aceea, întrucât promisiunea intrării în odihna Lui este încă deschisă, să avem grijă ca nici unul dintre noi să nu fie găsit că n-a reuşit s-o atingă.
Şi nouă ne-a fost proclamată Evanghelia, ca şi lor – dar lor cuvântul pe care l-au auzit nu le-a fost de nici un folos, pentru că cei care l-au auzit nu l-au unit cu credinţa
(însă cei care am crezut intrăm în acea odihnă), aşa cum a spus:De aceea am jurat, în mânia Mea: „Nu vor intra în odihna Mea!” Şi totuşi, lucrările Sale au fost terminate încă de la crearea lumii –
pentru că a spus undeva, despre ziua a şaptea, astfel: Dumnezeu s-a odihnit în ziua a şaptea de toate lucrările Lui
şi, din nou, în acelaşi loc: Nu vor intra în odihna Mea!
De aceea, odihna rămâne deschisă – pentru ca unii să intre în ea, iar întrucât aceia care au primit mai înainte Evanghelia n-au intrat, din cauza neascultării,
El fixează din nou o zi: „astăzi”, spunând, prin David, după atât de mult timp, aşa cum a fost spus mai înainte:Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile!
Dacă Iosua le-ar fi dat odihnă, atunci El nu le-ar fi vorbit mai târziu despre o altă zi.
Rămâne încă pentru poporul lui Dumnezeu o odihnă de Sabat,
10 pentru că oricine intră în odihna Lui se va odihni de lucrările lui, ca şi Dumnezeu de ale Sale.
11 De aceea, să facem tot ce putem ca să intrăm în acea odihnă, pentru ca nimeni să nu cadă printr-o neascultare ca a lor!
12 Într-adevăr, Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi activ, mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri, străpungând până desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, şi poate judeca gândurile şi intenţiile inimii.
13 Nu este nimic care să poată fi ascuns de El, ci totul este gol şi descoperit ochilor Lui, înaintea Căruia trebuie să dăm socoteală.
14 Întrucât avem un Mare Preot care a străbătut cerurile – Isus, Fiul lui Dumnezeu – să păstrăm cu fermitate credinţa pe care o mărturisim,
15 pentru că nu avem un Mare Preot care să fie lipsit de înţelegere faţă de slăbiciunile noastre, ci unul care a fost ispitit în toate felurile, ca şi noi, dar fără să păcătuiască.
16 Aşadar, să ne apropiem cu îndrăzneală de tronul harului, ca să primim îndurare şi să găsim har care să ne ajute la timpul potrivit.