1 Excelenţa Voastră, Teofil, Pentru că mulţi au încercat să alcătuiască o relatare atentă şi ordonată a evenimentelor care au avut loc printre noi,
2 aşa cum ni le-au transmis acei care au văzut aceste lucruri de la început şi care au intrat în slujba proclamării Evangheliei,
3 am considerat şi eu că este necesar să ţi le scriu în ordine şi cu acurateţe (motiv pentru care am investigat cu atenţie totul, de la început),
4 astfel încât să poţi avea siguranţă cu privire la adevărul lucrurilor în care ai fost învăţat.
5 Pe când în Iudeea era rege Irod, a fost un preot pe care-l chema Zaharia şi care aparţinea grupului preoţesc cunoscut ca „al lui Abia”. Soţia lui se numea Elisabeta şi făcea parte dintre descendenţii lui Aron.
6 Amândoi erau oameni drepţi, ducând o viaţă ireproşabilă, după toate regulile şi poruncile date de Domnul.
7 Nu aveau nici un copil (pentru că Elisabeta n-a putut avea copii), iar acum amândoi erau oameni în vârstă.
8 S-a întâmplat că, în timp ce el îşi îndeplinea lucrarea de preot (pentru că tocmai venise rândul grupului său să slujească înaintea lui Dumnezeu,
9 când, conform obiceiului, se trăsese la sorţi pentru a vedea cine să intre în Templul Domnului ca să aducă jertfa de tămâie, el a fost cel care a ieşit la sorţi)
10 şi toată mulţimea poporului se ruga afară, în timpul orei în care se aducea jertfa de tămâie,
11 i s-a arătat un înger al Domnului, stând în picioare în dreapta altarului pentru jertfele de tămâie.
12 Când l-a văzut, Zaharia a fost foarte tulburat şi l-a cuprins frica,
13 însă îngerul i-a zis: „Nu te teme, Zaharia! Dumnezeu ţi-a auzit rugăciunea şi soţia ta, Elisabeta, îţi va naşte un fiu, căruia îi vei pune numele IOAN.
14 Vei fi bucuros şi fericit – şi mulţi se vor bucura de naşterea lui,
15 pentru că el va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici o altă băutură alcoolică, va fi umplut de Duhul Sfânt încă din pântecele mamei lui
16 şi-i va întoarce pe mulţi israeliţi la Domnul, Dumnezeul lor.
17 El va merge înaintea Lui, aşa cum a mers Ilie (adică în acelaşi spirit şi cu aceeaşi putere ca Ilie), îi va face pe părinţi să fie binevoitori faţă de copiii lor, îi va aduce pe cei neascultători înapoi la modul de gândire al celor drepţi şi va pregăti poporul pentru Domnul.”
18 Zaharia i-a zis îngerului: „Atât eu, cât şi soţia mea suntem bătrâni; după ce voi cunoaşte că este aşa?!”
19 Îngerul i-a răspuns: „Eu sunt Gabriel, cel care stă în prezenţa lui Dumnezeu, şi am fost trimis să vorbesc cu tine şi să-ţi aduc această veste bună.
20 Vei fi mut şi nu vei mai putea rosti nici un cuvânt până în ziua când se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că n-ai crezut mesajul meu – care se va împlini la vremea cuvenită.”
21 Oamenii îl aşteptau cu nelinişte pe Zaharia, pentru că întârzierea lui în Templu îi mira.
22 Când a ieşit, nu putea vorbi cu ei, aşa că şi-au dat seama că avusese o vedenie în Templu. Încerca să comunice cu ei prin gesturi – şi a rămas mai departe mut.
23 Când i s-au terminat zilele de slujire s-a dus acasă.
24 După un timp, Elisabeta, soţia lui, a rămas însărcinată. A ţinut ascuns acest lucru timp de cinci luni, zicând:
25 „Iată ce mi-a făcut Domnul atunci când s-a gândit să înlăture dispreţul cu care mă priveau oamenii!”
26 În timp ce ea era în luna a şasea, Dumnezeu l-a trimis pe îngerul Gabriel într-un orăşel din Galileea, şi anume în Nazaret,
27 la o fecioară care era logodită cu un bărbat pe care-l chema Iosif şi care făcea parte din linia genealogică a lui David. Pe ea o chema Maria.
28 Îngerul i-a zis: „Te salut pe tine, cea căreia i s-a arătat bunătate! Domnul este cu tine!”
29 Ea a fost foarte tulburată de mesajul îngerului şi se gândea ce ar putea să însemne acest salut.
30 Îngerul a continuat: „Nu te teme, Maria, pentru că ai găsit har din partea lui Dumnezeu!
31 Vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu, căruia Îi vei pune numele ISUS.
32 El va fi mare şi va fi numit „Fiul Celui Preaînalt”. Domnul Dumnezeu va face ca El să domnească aşa cum a domnit strămoşul Său, David;
33 va împărăţi peste neamul lui Iacov în veci – Împărăţia Lui nu se va sfârşi niciodată.”
34 Maria l-a întrebat pe înger: „Eu sunt fecioară – cum se va întâmpla lucrul acesta?”
35 Îngerul i-a răspuns: „Duhul Sfânt va veni peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri – şi de aceea Cel Sfânt care se va naşte va fi numit „Fiul lui Dumnezeu”.
36 Elisabeta, rudenia ta, a rămas şi ea însărcinată, la bătrâneţe, şi va naşte un fiu – iar acum ea, despre care se spunea că nu poate avea copii, este în luna a şasea –
37 pentru că nimic nu este imposibil pentru Dumnezeu.”
38 Maria a zis: „Eu sunt sclava Domnului – să mi se întâmple aşa cum ai spus!” Şi îngerul a plecat de la ea.
39 Atunci Maria a plecat repede către regiunea muntoasă a Iudeii, unde se afla orăşelul în care locuia Zaharia,
40 a intrat în casă şi a salutat-o pe Elisabeta.
41 Când Elisabeta a auzit salutul Mariei, de bucurie, copilul a săltat în pântecele ei, iar ea a fost umplută de Duhul Sfânt
42 şi a zis cu voce tare: „Cât de binecuvântată eşti tu între toate femeile şi cât de binecuvântat este copilul tău!
43 Oare de ce mi s-a întâmplat aceasta – ca mama Domnului meu să vină la mine?!
44 Imediat ce ţi-am auzit vocea, atunci când m-ai salutat, mi-a săltat copilul în pântece de bucurie!
45 Fericită este cea care crede că ceea ce i-a spus Domnul se va întâmpla!”
46 Maria a zis:
47 „Îl laud pe Domnul pentru măreţia Lui! Mă bucur nespus de Dumnezeu, Salvatorul meu,
48 pentru că El a privit spre sclava Sa umilă – iar de acum toate generaţiile mă vor considera fericită! –
49 şi pentru că Cel Atotputernic a făcut lucruri mari pentru mine! Numele Lui este sfânt
50 şi îndurarea Lui ţine din generaţie în generaţie faţă de cei care-L respectă ca Dumnezeu!
51 El a făcut o lucrare mare prin puterea Lui; pe cei mândri în gândurile lor i-a spulberat,
52 pe cei puternici i-a dat jos de pe tronurile lor, iar celor umili le-a dat poziţii înalte;
53 pe cei flămânzi i-a săturat cu bunătăţi, iar pe cei bogaţi i-a dat afară cu mâinile goale;
54 amintindu-Şi de îndurarea Lui, l-a ajutat pe Israel, sclavul Său,
55 aşa cum le spusese strămoşilor noştri – lui Avraam şi urmaşilor săi, pe veci!”
56 Maria a rămas împreună cu Elisabeta cam trei luni, apoi s-a întors acasă.
57 A venit vremea ca Elisabeta să nască – şi a născut un băiat.
58 Vecinii şi rudele au auzit că Domnul Şi-a arătat îndurarea faţă de ea într-un mod minunat şi s-au bucurat împreună cu ea.
59 După opt zile de la naştere au circumcis copilul. Au vrut să-i pună numele tatălui său: „Zaharia”,
60 dar mama lui a zis: „Nu, ci îl va chema IOAN.”
61 Însă ceilalţi i-au răspuns: „Nimeni dintre rudele tale nu poartă acest nume!”
62 Au încercat să se înţeleagă prin semne cu tatăl copilului, ca să vadă ce nume doreşte el să-i dea copilului.
63 El a cerut o tăbliţă şi a scris: „Îl cheamă IOAN” – şi toţi s-au mirat.
64 Imediat Zaharia a putut din nou să vorbească şi să-L binecuvânteze pe Dumnezeu cu voce tare.
65 Pe toţi cei din împrejurimi i-a cuprins frica şi în toată acea regiune a Iudeii se vorbea despre aceste lucruri.
66 Toţi cei care le auzeau le ţineau minte ca pe nişte lucruri importante, spunând: „Oare ce va deveni acest copil?” – pentru că puterea Domnului era cu el.
67 Zaharia, tatăl lui, a fost umplut de Duhul Sfânt şi a rostit următoarea profeţie:
68 „Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a venit în ajutorul poporului Său şi l-a răscumpărat!
69 El ne-a ridicat un Salvator puternic, dintre descendenţii slujitorului Său, David,
70 aşa cum a spus, cu multă vreme în urmă, prin sfinţii Săi profeţi.
71 El ne va scăpa de duşmanii noştri şi din mâinile celor care ne urăsc,
72 se va îndura de strămoşii noştri şi-Şi va aminti de legământul Lui cel sfânt
73 şi de jurământul pe care i l-a făcut lui Avraam, strămoşul nostru, – şi anume că ne va da voie
74 să-L slujim fără teamă (fiind izbăviţi din mâinile duşmanilor),
75 trăind întotdeauna în sfinţenie şi în dreptate.
76 Iar tu, copile, vei fi numit „profet al Celui Preaînalt”, pentru că vei merge înaintea Domnului şi-I vei pregăti calea,
77 făcând ca poporul Său să ştie că va fi salvat prin dobândirea iertării pentru vina păcatelor lor,
78 datorită îndurării şi milei Dumnezeului nostru – iar salvarea va veni la noi aşa cum vin zorii:
79 strălucind peste cei aflaţi în întuneric, sub ameninţarea iminenţei morţii, şi călăuzindu-ne spre pacea cu Dumnezeu.”
80 Copilul a crescut şi a devenit un om cu o mare putere lăuntrică. A locuit în deşert până când s-a făcut cunoscut poporului Israel.