1 Cam pe atunci au venit nişte oameni şi I-au spus lui Isus despre galileenii pe care Pilat pusese să fie ucişi în timp ce aduceau jertfe.
2 El le-a răspuns: „Credeţi că acei galileeni au suferit o astfel de moarte pentru că au fost mai păcătoşi decât ceilalţi galileeni?
3 Vă spun că nu – dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel!
4 Sau credeţi că acei optsprezece peste care a căzut turnul Siloamului şi i-a ucis au fost mai vinovaţi decât toţi ceilalţi locuitori din Ierusalim?
5 Vă spun că nu – dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel!”
6 Le-a spus următoarea parabolă: „Un om îşi sădise în vie un smochin. S-a dus să vadă dacă a rodit, dar n-a găsit în el nici un rod.
7 Atunci i-a zis celui care-i îngrijea via: „Sunt deja trei ani de când vin să caut rod în acest smochin – şi nu găsesc! Taie-l deci; de ce să mai ocupe loc degeaba?!”
8 Însă acesta i-a răspuns: „Stăpâne, mai lasă-l şi anul acesta şi eu voi săpa în jurul lui şi îi voi pune gunoi;
9 iar apoi, dacă într-adevăr nu va rodi nici în anul care vine, îl vei tăia!”
10 Într-o zi de Sabat, se afla într-o sinagogă şi dădea învăţătură.
11 Era acolo şi o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputinţă – era încovoiată şi nu se putea îndrepta.
12 Când a văzut-o, Isus i S-a adresat cu următoarele cuvinte: „Femeie, fii eliberată de neputinţa ta!”
13 Şi-a pus mâna peste ea şi deodată ea s-a îndreptat – şi-L lăuda pe Dumnezeu.
14 Însă conducătorul sinagogii, indignat că Isus vindecase în ziua de Sabat, a zis mulţimii: „Există şase zile de lucru – aşadar în acele zile să veniţi să fiţi vindecaţi, nu în ziua de Sabat!”
15 Dar Domnul i-a răspuns: „Ipocriţilor! Care dintre voi nu-şi dezleagă boul sau măgarul de la iesle şi nu-l duce să-l adape în ziua de Sabat?!
16 Această femeie este una dintre descendentele lui Avraam, iar Satan a ţinut-o legată prin această neputinţă timp de optsprezece ani – nu trebuia oare să fie dezlegată de această neputinţă în ziua de Sabat?”
17 Toţi cei care I se împotriveau au rămas de ruşine la acest răspuns, în timp ce toată mulţimea se bucura de lucrurile minunate pe care le făcea El.
18 Deci a zis: „Cu ce seamănă Împărăţia lui Dumnezeu? Cu ce o voi compara?
19 Ea este ca o sămânţă de muştar pe care a sădit-o un om în grădina lui: ea a crescut şi a devenit un copac în ramurile căruia păsările îşi pot face cuiburi.”
20 A zis apoi din nou: „Cu ce voi compara Împărăţia lui Dumnezeu?
21 Ea este ca şi drojdia pusă în făină: până la urmă face să dospească tot aluatul.”
22 Isus Şi-a continuat drumul spre Ierusalim dănd învăţătură în cetăţile şi satele prin care trecea.
23 Cineva L-a întrebat: „Doamne, sunt puţini cei care vor fi salvaţi?” El le-a zis:
24 „Faceţi tot ce puteţi ca să intraţi pe poarta îngustă, pentru că vă spun că vor fi mulţi care vor încerca să intre, dar nu vor putea.
25 Când Stăpânul casei Se va ridica şi va încuia uşa, atunci voi, cei de afară, veţi începe să bateţi la uşă şi să ziceţi: „Doamne, deschide-ne uşa!”, însă El vă va răspunde: „Nu ştiu cine sunteţi şi de unde veniţi!”
26 Atunci veţi începe să ziceţi: „Noi am stat la masă cu Tine şi pe străzile noastre ai dat Tu învăţătură!”
27 Iar El vă va zice: „Nu ştiu cine sunteţi şi de unde veniţi! Plecaţi de la Mine, voi, oameni ai fărădelegii!”
28 Şi veţi plânge şi veţi scrâşni din dinţi când îi veţi vedea pe Avraam, pe Isaac, pe Iacov şi pe toţi profeţii stând în Împărăţia lui Dumnezeu – în timp ce voi veţi fi fost aruncaţi afară!
29 Vor veni de la răsărit, de la apus, de la nord şi de la sud şi se vor aşeza la masă în Împărăţia lui Dumnezeu!
30 Cei care sunt ultimii vor fi primii, iar cei care sunt primii vor fi ultimii.”
31 Chiar atunci au venit câţiva dintre farisei şi I-au zis: „Irod vrea să Te omoare, aşa că ar fi bine să pleci de aici în altă parte!”
32 El le-a zis: „Duceţi-vă şi spuneţi-i acelei vulpi: scot demoni şi vindec azi şi mâine, iar a treia zi voi termina –
33 însă trebuie ca azi, mâine şi poimâine să-Mi continuu drumul, pentru că nu se poate ca un profet să moară afară din Ierusalim!
34 Ierusalime, Ierusalime, care-i omori pe profeţi şi-i ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine! De-atâtea ori am vrut să-i adun pe locuitorii tăi aşa cum îşi adună cloşca puii sub aripi, dar n-aţi vrut!
35 Însă casa voastră va fi părăsită! Vă spun că nu Mă veţi mai vedea până când va veni vremea să ziceţi: Binecuvântat este Cel care vine în Numele Domnului!”