Revelaţia
1
Revelaţia lui Isus Cristos pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca să le arate sclavilor Lui ce trebuie să se întâmple în curând. Le-a făcut-o cunoscută trimiţându-Şi îngerul la sclavul Său, Ioan,
care a depus mărturie în legătură cu tot ce a văzut cu privire la Cuvântul lui Dumnezeu şi la mărturia lui Isus Cristos.
Fericit este cel care citeşte şi fericiţi sunt cei care aud cuvintele profeţiei şi care ascultă de ceea ce a fost scris în ea, pentru că timpul este aproape!
Ioan, către cele şapte biserici care sunt în Asia – să aveţi parte de har şi pace de la Cel care este, care era şi care vine, de la cele şapte duhuri care se află înaintea tronului Său
şi de la Isus Cristos, martorul credincios, primul născut dintre cei morţi şi conducătorul împăraţilor pământului!Ale Celui care ne iubeşte şi care ne-a eliberat din păcatele noastre prin sângele Lui
şi ne-a făcut să fim o Împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său – ale Lui să fie gloria şi puterea pentru totdeauna! Amin!
Cu siguranţă, El va veni pe nori şi orice ochi Îl va vedea, şi cei care L-au străpuns! Toate naţiunile pământului se vor jeli din cauza Lui! Da, într-adevăr!
„Eu sunt Alfa şi Omega, zice Domnul, Dumnezeu, Cel care este, care era şi care vine, Cel Atotputernic!”
Eu, Ioan, fratele vostru, care sunt părtaş împreună cu voi la necazuri, la Împărăţie şi la răbdarea în Isus, mă aflam pe insula Patmos, din cauza Cuvântului lui Dumnezeu şi a mărturiei lui Isus.
10 În ziua Domnului eram în Duhul şi am auzit în spatele meu o voce puternică, asemănătoare unei trâmbiţe,
11 care-mi spunea: „Scrie într-o carte ceea ce vezi şi trimite-le-o celor şapte biserici – în Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardis, Filadelfia, Laodiceea!”
12 M-am întors să văd ce voce vorbea cu mine – şi când m-am întors am văzut şapte sfeşnice de aur,
13 iar în mijlocul lor pe cineva care semăna cu Fiul Omului. Era îmbrăcat într-o robă care-I ajungea până la picioare şi purta un brâu de aur peste piept.
14 Capul şi părul Îi erau albe ca lâna albă sau ca zăpada, ochii Îi erau ca flacăra focului,
15 picioarele Îi erau ca bronzul încins în cuptor, iar vocea Îi era ca vuietul multor ape.
16 În mâna dreaptă avea şapte stele şi din gură Îi ieşea o sabie ascuţită, cu două tăişuri. Faţa Lui era ca soarele atunci când străluceşte în toată puterea lui.
17 Când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui, ca mort. El Şi-a pus peste mine mâna dreaptă şi mi-a zis: „Nu te teme! Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă,
18 Cel viu! Am fost mort, dar acum sunt viu pentru totdeauna! Eu am cheile morţii şi ale locuinţei morţilor!
19 Aşadar, scrie ce ai văzut, ce este acum şi ce urmează să se întâmple după acestea!
20 Cât despre misterul celor şapte stele pe care le-ai văzut în mâna Mea dreaptă şi al celor şapte sfeşnice de aur – cele şapte stele sunt îngerii celor şapte biserici, iar cele şapte sfeşnice sunt cele şapte biserici.