Iuda
1
Iuda, sclav al lui Cristos Isus şi frate al lui Iacov, către cei care au fost chemaţi, care sunt iubiţi de Dumnezeu Tatăl şi păstraţi în siguranţă de Isus Cristos:
să aveţi din abundenţă îndurarea, pacea şi dragostea!
Iubiţilor, în timp ce doream să vă scriu despre salvarea pe care o împărtăşim împreună, am găsit că este necesar să vă scriu şi să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa care le-a fost dată sfinţilor o dată pentru totdeauna,
pentru că s-au strecurat între voi unii oameni lipsiţi de evlavie (a căror condamnare a fost scrisă cu mult înainte), care au transformat harul lui Dumnezeu în desfrânare şi care-L resping pe singurul nostru Stăpân şi Domn, Isus Cristos.
Vreau să vă amintesc – deşi voi ştiţi toate acestea – că Domnul Şi-a salvat o dată pentru totdeauna poporul din Egipt; după aceea i-a distrus pe cei care n-au crezut,
la fel şi pe îngerii care n-au stat în sfera lor de autoritate şi şi-au părăsit locuinţa – ei sunt legaţi cu lanţuri veşnice, în întunericul de jos, pentru ziua cea mare a judecăţii –
la fel şi Sodoma şi Gomora şi cetăţile din jur, care, ca ele, au comis imoralitate şi s-au angajat în homosexualitate. Ele sunt un exemplu de pedeapsă printr-un foc veşnic.
Tot aşa şi aceşti visători îşi pângăresc trupurile, resping autoritatea şi insultă fiinţele glorioase de sus.
Însă nici arhanghelul Mihail, când s-a luptat cu Diavolul pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să-l acuze folosind cuvinte insultătoare, ci a zis numai: „Domnul să te mustre!”
10 Dar aceştia insultă ceea ce nu înţeleg şi sunt distruşi prin lucrurile pe care le cunosc prin instinct – ca animalele sălbatice.
11 Vai de ei, pentru că ei au urmat calea lui Cain! De dragul câştigului s-au dăruit înşelării lui Balaam şi au fost distruşi prin acelaşi fel de împotrivire ca a lui Core!
12 Ei sunt ca nişte pete de murdărie la mesele voastre de dragoste, mâncând împreună fără ruşine; nori fără apă purtaţi de vânt; pomi care nici toamna târziu nu au rod, care au fost dezrădăcinaţi şi sunt cu totul morţi;
13 valuri sălbatice ale mării, făcând ca faptele lor neruşinate să spumege; stele care rătăcesc, pentru care este păstrat totdeauna întunericul cel mai adânc.
14 Tot despre aceasta a profeţit şi Enoh, al şaptelea de la Adam, spunând: „Iată, Domnul vine cu zece mii dintre sfinţii Lui,
15 ca să-i judece pe toţi şi ca să-i mustre pe toţi pentru toate faptele pe care le-au făcut în vieţile lor lipsite de evlavie şi pentru toate cuvintele aspre pe care păcătoşii lipsiţi de evlavie le-au spus împotriva Lui.”
16 Ei sunt bombănitori, îi blamează pe toţi, îşi urmează poftele, gura lor spune cuvinte lăudăroase, îi flatează pe toţi în propriul avantaj.
17 Însă voi, iubiţilor, amintiţi-vă lucrurile spuse mai înainte de apostolii Domnului nostru Isus Cristos.
18 Ei v-au spus că în timpul de pe urmă vor veni batjocoritori care îşi vor urma poftele lor lipsite de evlavie.
19 Ei sunt aceia care fac dezbinări, sunt lumeşti, nu au Duhul.
20 Însă voi, fraţi iubiţi, zidiţi-vă pe credinţa voastră cea sfântă, rugaţi-vă prin puterea Duhului Sfânt,
21 păstraţi-vă în dragostea lui Dumnezeu, aşteptând îndurarea Domnului nostru Isus Cristos, care duce la viaţă veşnică!
22 Arătaţi îndurare faţă de cei care au îndoieli,
23 pe alţii salvaţi-i smulgându-i din foc, iar altora arătaţi-le îndurare îmbinată cu reverenţă, dar urâţi chiar şi hainele mânjite de poftele lor păcătoase!
24 Ale Celui care poate să vă păzească de cădere şi să vă facă să staţi fără pată şi bucuroşi în prezenţa gloriei Lui,
25 a singurului Dumnezeu, Salvatorul nostru prin Isus Cristos, Domnul nostru, ale Lui să fie gloria, măreţia, puterea şi autoritatea, dinainte de începerea timpului, acum şi pentru totdeauna! Amin!