8
Atunci Bildad din Şuah a răspuns, zicând:
„Mult oare-o să mai turui de lucruri ca acestea?
Ţi-e gura ca un iureş al vorbelor vântoase!
Au face Domnul lucruri nedrepte judecând?
sau tulbură dreptatea Atoatefăcătorul?
Feciorii tăi asupră-I păcate de-au făcut,
El i-a lăsat pe mâna nelegiuirii lor.
Dar tu s’alergi la Domnul Atoateţiitorul
rugându-te; te-ascultă, de eşti curat şi drept,
şi cumpăna dreptăţii la loc El ţi-o aşază,
încât ce-a fost’nainte ţi s’o părea puţin
pe lângă ce, la urmă, va fi de negrăit.
Întreabă-i pe cei care au fost’naintea noastră,
adulmecă poteca bătută de părinţi.
Că noi de ieri doar suntem, şi nu ştim chiar nimic;
că viaţa noastră’n lume nu e decât o umbră.
10 Da, ei ţi-or spune-acestea, şi ei te-or învăţa,
din inimă scoţându-şi cuvinte de-acest fel:
11 Au papura se prinde’n pământul fără apă?
au trestia se’nalţă de n’are umezeală?
12 Dar iarba fără apă, nu se usucă oare
chiar stând pe rădăcină’nainte de-a fi tunsă?
13 Aşa-i sfârşitul celor ce L-au uitat pe Domnul
şi-aşa se veştejeşte nădejdea’n cel păgân:
14 el are locuinţă, dar ea-i nelocuită,
iar cortul său se duce ca pânza de paing;
15 el casa şi-o propteşte, dar ea nu stă’n picioare
şi, de-i va pune scoabe, ea tot nu se va ţine;
16 el verde stă sub soare
şi doar din putrejune un ram îi odrăsleşte;
17 odihna lui, odihnă pe un morman de pietre,
iar viaţa lui, o viaţă încercuită’n stânci.
18 De l-a’nghiţit ţărâna, ţărâna va minţi:
– Nicicând nu l-am văzut!…
19 Aşa va fi surparea lipsitului de crez,
şi din pământ un altul în sus va odrăsli.
20 Că Domnul nu-i alungă din Sine pe cei buni,
cum nu primeşte darul din mâna celui rău.
21 Că gura celor vrednici s’o umple iar de râset
şi buzele lor pline vor fi de mulţumiri.
22 Vrăjmaşii lor de-a pururi s’or îmbrăca’n ruşine,
aşa cum joacă’n cumpeni cel fără Dumnezeu.”