Miheia
1
1 Şi a fost cuvântul Domnului către Miheia Moreşetul în zilele lui Iotam, Ahaz şi Iezechia, regii lui Iuda, despre ceea ce a văzut el asupra Samariei şi Ierusalimului.
2 Auziţi, voi, popoare, cuvintele
şi să ia aminte pământul
şi toţi cei ce se află pe el!;
şi Domnul Dumnezeu fi-va mărturie printre voi,
Domnul din casa Lui cea sfântă.
3 Că, iată, Domnul va ieşi din locul Său
şi Se va pogorî
şi Se va sui pe înălţimile pământului.
4 Munţii sub El se vor cutremura
şi văile se vor topi precum ceara la faţa focului
şi ca apa ce se rostogoleşte pe povârniş.
5 Toate acestea,
din pricina necredinţei lui Iacob
şi a păcatului casei lui Israel.
Care-i necredinţa lui Iacob?:
Oare nu-i Samaria?
Şi care-i păcatul casei lui Iuda?:
Oare nu-i Ierusalimul?
6 Samaria o voi face
colibă a poamelor câmpului,
răsadniţă de vie,
şi-i voi surpa Eu pietrele’n prăpastie
şi temeliile i le voi descoperi.
7 Şi chipurile ei cele cioplite le voi sfărâma
şi toate agoniselile ei le voi arde cu foc;
şi idolii ei îi voi nimici;
că din plata desfrânării a adunat
şi din plata desfrânării a înapoiat.
8 De-aceea va plânge şi se va tângui,
desculţă va umbla şi goală
tânguindu-se ca balaurii
şi jelindu-se ca fetele sirenelor.
9 Căci rana ei i s’a lărgit
– fiindc’ a ajuns până la Iuda
şi a atins chiar poarta poporului Meu,
chiar pân’la Ierusalim.
10 Voi, cei din Gat, nu vă trufiţi,
voi Enachimi,
casa căzută n’o zidiţi din râset,
ci râsetul vi-l presăraţi cu pulberi.
11 Cea care şade’n Senaar
– cetăţile cu bine locuindu-şi –
nu a ieşit să plângă casa
lipită de a ei;
rana durerii primi-va de la voi.
12 Cine-a’nceput să-i facă bine
acelei ce’n durere locuieşte?
că rele coborât-au de la Domnul
peste porţile Ierusalimului:
13 tropot de care şi de călăreţi.
Cea care locuieşte’n Lachiş,
ea este’ncepătoarea
păcatului fiicelor Sionului:
că’n tine-au fost aflate
necredinţele lui Israel.
14 De-aceea El va face
s’ajungă-acei pe care-i va trimite
până la stăpânirea Gatului:
case pustii,
deşarte le vor fi regilor lui Israel
15 pân’ce moştenitori îţi vor aduce
ţie, celei ce locuieşti în Lachiş;
moştenirea va atinge Adulamul
slava fiicei lui Israel.
16 Rade-te şi tunde-te
pentru iubiţii fii ai tăi,
lăţeşte-ţi pleşuvia ca vulturul,
căci robi s’au dus din tine!