56
1 Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă,
că în Tine s’a încrezut sufletul meu
şi în umbra aripilor Tale voi nădăjdui
până va trece fărădelegea.
2 Striga-voi către Dumnezeul Cel-Preaînalt,
către Dumnezeul Care mi-a făcut bine.
3 Trimis-a din cer şi m’a mântuit,
spre ocară i-a dat pe cei ce mă călcau în picioare.
Trimis-a Dumnezeu mila Sa şi adevărul Său
4 şi mi-a izbăvit sufletul din mijlocul puilor de lei;
m’am culcat să dorm ca un ins tulburat.
Cât despre fiii oamenilor, dinţii lor sunt arme şi săgeţi,
iar limba lor e sabie ascuţită.
5 Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule,
şi peste tot pământul slava Ta!
6 Cursă au gătit pentru picioarele mele
şi sufletul mi l-au împilat;
groapă au săpat înaintea feţei mele
şi au căzut în ea.
7 Gata este inima mea, Dumnezeule,
gata-mi este inima;
8 întru slava mea cânta-voi şi-Ţi voi aduce laudă.
Deşteaptă-te, tu, slava mea,
treziţi-vă, voi, psaltire şi alăută!;
în zori mă voi trezi.
9 Pe Tine Te voi mărturisi între popoare, Doamne,
Ţie Îţi voi cânta între neamuri,
10 că pân’la cer s’a mărit mila Ta
şi pân’la nori adevărul Tău.
11 Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule,
peste tot pământul slava Ta!