1 Tu însă grăieşte ceea ce i se cuvine învăţăturii sănătoase. 2 Bătrânii să fie treji la minte, cumpătaţi, sănătoşi în credinţă, în iubire, în răbdare; 3 bătrânele, de asemenea, să fie cu’nfăţişare de sfântă cuviinţă, nu clevetitoare, nu robite vinului mult; să înveţe ce e bine, 4 ca să le’ndrumeze pe cele tinere să-şi iubească bărbaţii, să-şi iubească copiii 5 şi să fie cuminţi, curate, gospodine, bune, plecate bărbaţilor lor, aşa încât cuvântul lui Dumnezeu să nu fie defăimat.

6 De asemenea, îndeamnă-i pe cei tineri să fie cuminţi, 7 întru toate arătându-te pe tine însuţi pildă de fapte bune: curăţie în învăţătură, cuviinţă, 8 cuvânt sănătos, de nelovit, pentru ca cel potrivnic să se ruşineze, neavând de zis nimic rău de noi.

9 Robii să li se supună’ntru toate stăpânilor lor; să fie plăcuţi, să nu întoarcă vorba, 10 să nu dosească ceva, ci să arate’ntreaga lor bunăcredinţă, pentru ca’ntru toate să-i facă cinste învăţăturii Mântuitorului nostru Dumnezeu.

11 Căci harul lui Dumnezeu li s’a arătat, mântuitor, tuturor oamenilor, 12 învăţându-ne să lepădăm fărădelegea şi poftele lumeşti, şi’n veacul de acum să trăim cu stăpânire de sine, cu dreptate şi cucernicie, 13 aşteptând fericita nădejde şi arătarea slavei marelui Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, 14 Cel ce pe Sine S’a dat pentru noi ca să ne răscumpere din toată fărădelegea şi să-Şi curăţească Sieşi popor ales, râvnitor de fapte bune. 15 Pe acestea grăieşte-le şi mustră şi îndeamnă cu toată tăria. Nimeni să nu te dispreţuiască!