1 Aceasta este cartea hotărârilor lui Dumnezeu
şi legea care rămâne în veci:
toţi cei care o păzesc, le va fi spre viaţă,
iar cei care o părăsesc vor muri.
2 Întoarce-te, Iacob, şi primeşte-o
şi umblă în strălucire înaintea luminii sale!
3 Nu da gloria ta altuia
şi cele ce-ţi sunt de folos, unui neam străin!
4 Fericiţi suntem, Israel,
pentru că cele plăcute lui Dumnezeu ne sunt cunoscute.

5 Curaj, poporul meu,
memorial al lui Israel!
6 Aţi fost vânduţi neamurilor nu spre pieire,
ci pentru că l-aţi mâniat pe Dumnezeu
aţi fost daţi adversarilor voştri.
7 L-aţi înfuriat pe cel care v-a făcut,
aducând jertfe demonilor şi nu lui Dumnezeu.
8 L-aţi uitat pe Dumnezeul cel veşnic care v-a hrănit
şi aţi întristat Ierusalimul care v-a crescut.
9 Căci a văzut mânia care venea asupra voastră de la Dumnezeu
şi a spus: „Ascultaţi, locuitori ai Sionului!
Dumnezeu a adus peste mine un plânset mare.
10 Am văzut captivitatea fiilor mei şi a fiicelor mele
pe care a adus-o asupra lor Cel Veşnic.
11 I-am hrănit cu bucurie
şi i-am îndepărtat cu jale şi plânset.
12 Nimeni să nu se bucure pentru mine,
cea văduvă şi părăsită de mulţi;
eu sunt dezolată din cauza păcatelor copiilor mei,
pentru că s-au îndepărtat de legea lui Dumnezeu.
13 Nu au cunoscut faptele lui de dreptate,
nici nu au umblat pe căile poruncilor lui Dumnezeu
şi nici nu au mers pe căile învăţăturii în dreptatea lui.
14 Să vină cele care locuiesc în Sion
şi amintiţi-vă de captivitatea fiilor mei şi a fiicelor mele
pe care a adus-o asupra lor Cel Veşnic!
15 A adus asupra lor un neam îndepărtat,
un neam fără ruşine şi de altă limbă,
care l-a necinstit pe cel bătrân
şi nu a avut milă de copil.
16 I-a luat de la văduvă pe cei iubiţi
şi au lăsat-o singură, fără fete.
17 Dar eu cu ce aş putea să vă ajut?
18 Totuşi, cel care a adus asupra voastră relele
vă va elibera din mâna duşmanilor voştri.
19 Plecaţi, copii, plecaţi,
căci eu am rămas părăsită!
20 Mi-am dezbrăcat haina mea de pace
şi m-am îmbrăcat cu sacul meu de rugăciune;
am strigat către Cel Veşnic în zilele mele.
21 Curaj, copii, strigaţi către Dumnezeu
şi el vă va elibera de stăpânire, de mâna duşmanilor!
22 Căci eu am sperat de la Cel Veşnic mântuirea voastră
şi a venit la mine bucuria de la Cel Sfânt
pentru îndurarea care va veni la voi în curând
de la Cel Veşnic, mântuitorul vostru.
23 V-a trimis cu plânset şi jale,
dar Dumnezeu mi vă va reda cu veselie şi bucurie pentru totdeauna.
24 Aşa cum cele care locuiesc în Sion văd acum captivitatea voastră,
tot aşa vor vedea în curând mântuirea voastră de la Dumnezeu,
care va veni la voi cu glorie mare şi cu strălucirea Celui Veşnic.
25 Copii, răbdaţi mânia care a venit asupra voastră de la Dumnezeu:
duşmanul tău te-a persecutat,
dar vei vedea în curând pieirea lui
şi vei călca peste grumazurile lor.
26 Cei plăpânzi ai mei au umblat pe căi aspre
ca o turmă răpită de duşmani.
27 Curaj, copii, şi strigaţi către Dumnezeu!
Căci îşi va aduce aminte de voi
cel care a adus [aceasta] asupra voastră.
28 Aşa cum a fost planul vostru să vă îndepărtaţi de Dumnezeu,
tot aşa de zece ori mai mult întoarceţi-vă să-l căutaţi!
29 Cel care a adus asupra voastră relele
va aduce asupra voastră o bucurie veşnică
împreună cu mântuirea voastră.
30 Curaj, Ierusalime!
Te va mângâia cel care ţi-a dat numele.
31 Vai de cei care ţi-au făcut rău
şi s-au bucurat de căderea ta!
32 Vai de cetăţile cărora le-au slujit copiii tăi!
Vai de cea care i-a primit pe fiii tăi!
33 Aşa cum s-a bucurat de căderea ta
şi s-a veselit de ruinarea ta,
tot aşa se va întrista din cauza dezolării sale.
34 Voi lua bucuria mulţimii ei,
iar mândria ei va deveni plânset.
35 Foc va veni asupra ei de la Cel Veşnic pentru multe zile
şi va fi locuită de demoni timp îndelungat.
36 Priveşte spre răsărit, Ierusalim,
şi vezi bucuria care vine de la Dumnezeu!
37 Iată, vin fiii tăi pe care i-ai trimis [de la tine];
vin de la răsărit până la apus
la cuvântul Celui Sfânt, bucurându-se de gloria lui Dumnezeu!