1 În anul a treizecilea, în [ziua] a patra a lunii a cincea, eu eram în mijlocul deportaţilor, lângă răul Chebar. S-au deschis cerurile şi eu am avut viziuni ale lui Dumnezeu.
2 În [ziua] a cincea a lunii – era anul al cincilea al deportării regelui Ioiachin –
3 a fost cuvântul Domnului către Ezechiel, fiul lui Buzi, preotul, în ţara caldeilor, lângă râul Chebar. Şi mâna Domnului a fost acolo asupra lui.

4 Am văzut şi, iată, un vânt vijelios venea de la nord, un nor mare, un foc şi o strălucire care se înlănţuiau de jur-împrejurul lui, iar în mijlocul lui era ca înfăţişarea metalului topit în mijlocul focului.
5 În mijlocul lui era ceva semănător cu patru fiinţe şi fiecare avea înfăţişarea asemănătoare cu omul.
6 Fiecare avea patru feţe şi fiecare dintre ele avea patru aripi.
7 Picioarele lor erau drepte, iar talpa picioarelor lor era ca talpa piciorului unui viţel, strălucitoare ca bronzul lustruit.
8 Aveau mâini de om sub aripile lor, în cele patru laturi, şi toate cele patru aveau feţele lor şi aripile lor.
9 Aripile lor se atingeau una de alta şi nu se răsuceau când mergeau; fiecare mergea drept înainte.
10 Asemănarea feţelor lor era ca feţele de om: [toate] cele patru [fiinţe] aveau o faţă de leu la dreapta lor, [toate] patru aveau feţe de bou la stânga şi [toate] patru aveau feţe de vultur.
11 Feţele lor şi aripile lor erau despărţite de sus: fiecare avea două care se uneau şi fiecare avea două care le acopereau trupul.
12 Fiecare mergea drept înainte, într-acolo unde le făcea vântul să meargă; mergeau şi nu se întorceau din mersul lor.
13 Asemănarea fiinţelor era ca înfăţişarea cărbunilor de foc aprinşi, ca înfăţişarea făcliillor care umblau între fiinţe. Focul strălucea şi din foc ieşeau fulgere.
14 Fiinţele fugeau şi se întorceau ca înfăţişarea fulgerului.
15 M-am uitat şi, iată, era o roată pe pământ lângă fiinţe, în cele patru părţi.
16 Înfăţişarea roţilor şi lucrătura lor era ca strălucirea crisolitului; fiecare dintre cele patru avea o singură asemănare, iar înfăţişarea lor şi lucrătura lor erau ca şi cum ar fi o roată în mijlocul altei roţi.
17 Când mergeau, mergeau pe cele patru laturi ale lor şi nu se întorceau din mersul lor.
18 Obezile lor erau înalte şi înspăimântătoare: obezile erau pline de ochi de jur împrejurul celor patru.
19 Când fiinţele mergeau, mergeau şi roţile lângă ele, iar când fiinţele se ridicau de la pământ, se ridicau şi roţile.
20 Oriunde le făcea vântul să meargă, acolo mergeau duse de vânt, iar roţile se ridicau alături de ele, pentru că suflarea fiinţei era în roţi.
21 Când [fiinţele] mergeau, mergeau [şi roţile], iar când stăteau, stăteau [şi ele]; când se ridicau de la pământ, erau ridicate şi roţile alături de ele, căci suflarea fiinţei era în roţi.
22 Pe capetele fiinţei era asemănarea unei întinderi ca strălucirea gheţii înfricoşătoare, întinsă peste capetele lor din înălţime.
23 Sub întindere, aripile lor erau drepte, una către cealaltă: fiecare avea două care acopereau o parte şi două care acopereau [cealaltă] parte a corpurilor lor.
24 Am auzit zgomotul aripilor lor ca vuietul apelor multe, ca glasul Celui Atotputernic: când mergea, era ca zgomotul unei mulţimi, ca zarva unei tabere; când stăteau, îşi lăsau aripile jos.
25 Era un vuiet deasupra întinderii care era deasupra capetelor lor. Când stăteau, îşi lăsau aripile jos.
26 Deasupra întinderii care era peste capetele lor era înfăţişarea unei pietre de safir, asemănarea unui tron; deasupra asemănării tronului era asemănarea înfăţişării unui om, pe el, deasupra.
27 Apoi am văzut ca strălucirea metalului topit, ca înfăţişarea unui foc înlăuntrul lui; am văzut de jur împrejur, de la înfăţişarea coapselor în sus şi de la înfăţişarea coapselor în jos, ca înfăţişarea unui foc; şi strălucirea lui era de jur împrejur.
28 Era ca înfăţişarea curcubeului care este în nori într-o zi ploioasă, aşa era înfăţişare strălucirii sale de jur împrejur; aceasta era înfăţişarea asemănării gloriei Domnului. Când am văzut, am căzut la pământ şi am auzit un glas care vorbea.