1 Cuvântul Domnului a fost către mine:
2 „Fiul omului, spune o enigmă şi pronunţă un proverb către casa lui Israel!
3 Spune: «Aşa zice Domnul Dumnezeu:
‹Un vultur mare, cu aripi mari,
cu pene lungi şi cu penaj bogat şi divers colorat
a venit în Liban şi a luat o creangă de cedru.
4 A rupt vârful ramurilor sale
şi l-a dus în ţara Canaan, l-a pus într-o cetate de negustori.
5 A luat din sămânţa ţării şi l-a pus într-un câmp pentru semănat,
lângă ape mari: l-a pus ca pe salcie.
6 A răsărit şi a devenit viţă care se întinde, dar mică de înălţime;
ramurile ei se îndreptau spre el şi rădăcinile ei erau sub el.
A devenit o viţă, a făcut ramuri şi şi-a întins mlădiţe.
7 Şi era un alt vultur mare, cu aripi mari şi cu mult penaj;
Iată, viţa şi-a întors rădăcinile spre el şi şi-a întins spre el ramurile,
ca el s-o adape din straturile unde era plantată.
8 Era plantată pe un câmp bun, lângă ape mari,
ca să facă ramuri şi să aducă rod,
ca să devină o viţă frumoasă› ».
9 Spune: aşa zice Domnul Dumnezeu:
«Oare va reuşi? Oare nu-i va smulge rădăcinile,
nu-i va rupe rodul ca să se usuce?
Toate frunzele verzi ale mlădiţelor sale se vor usca
fără ca să fie un braţ puternic sau un popor mare
care s-o smulgă din rădăcinile ei.
10 Iată, era plantată: oare va reuşi?
Oare nu va fi atinsă de vântul dinspre răsărit şi se va usca?
Se va usca în straturile unde a răsărit»”.
11 Cuvântul Domnului a fost către mine:
12 „Spune casei răzvrătite: Nu ştiţi ce înseamnă acestea? Iată, a venit regele Babilonului la Ierusalim şi i-a luat pe regele lui şi pe căpeteniile sale şi i-a dus cu el în Babilon.
13 A luat din descendenţa regală şi a încheiat cu el o alianţă; la făcut să ajungă la un jurământ cu el şi i-a luat pe cei puternici ai ţării,
14 ca să fie regalitatea lui înjosită, încât să nu se ridice, să păzească alianţa cu el, ca să fie stabil.
15 Dar el s-a răzvrătit împotriva lui trimiţând mesageri în Egipt ca să-i dea cai şi popor mult. Oare i-a reuşit? A scăpat cel care a făcut acestea? A scăpat cel care a rupt alianţa?
16 Viu sunt eu – oracolul Domnului Dumnezeu – că el va muri în ţara regelui care l-a făcut să domnească, al cărui jurământ l-a dispreţuit şi a cărui alianţă a rupt-o. În mijlocul Babilonului [va muri].
17 Nici cu armată puternică şi nici cu adunare numeroasă Faraonul nu va face nimic pentru el în luptă, când vor ridica parapeţi şi vor construi întărituri ca să nimicească multe suflete.
18 El a dispreţuit jurământul, încât a rupt alianţa, şi-a dat mâna, dar a făcut toate acestea; totuşi nu a scăpat”.
19 De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Viu sunt eu, voi aduce asupra capului lui jurământul meu pe care l-a dispreţuit şi alianţa mea pe care a rupt-o.
20 Îmi voi întinde plasa peste el şi el va fi prins în capcana mea. Îl voi face să ajungă în Babilon şi îl voi judeca acolo pentru sacrilegiul pe care l-a săvârşit împotriva mea.
21 Iar toţi fugarii lui din toate trupele sale vor cădea de sabie şi cei rămaşi vor fi împrăştiaţi în toate vânturile. Şi veţi cunoaşte că eu sunt Domnul care am vorbit”.
22 Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Eu voi lua dintre ramurile cedrului înalt şi voi planta; voi rupe din vârful ramurilor sale o ramură fragedă şi o voi planta pe un munte înalt şi măreţ.
23 Pe un munte înalt din Israel o voi planta: va face ramuri şi va da rod şi va deveni un cedru frumos. Vor locui sub el toate păsările de tot felul, la umbra frunzişului său vor locui.
24 Vor şti toţi copacii câmpului că eu sunt Domnul: eu am înjosit copacul înalt şi am înălţat copacul înjosit; am făcut să se usuce copacul verde şi am făcut să înflorească copacul uscat. Eu, Domnul, am vorbit şi voi face”.