1 În anul al şaptelea, în [ziua] a cincea a lunii a zecea, au venit nişte oameni dintre bătrânii lui Israel ca să-l caute pe Domnul şi s-au aşezat înaintea mea.
2 Cuvântul Domnului a fost către mine:
3 „Fiul omului, vorbeşte-le bătrânilor lui Israel şi spune-le: aşa zice Domnul Dumnezeu: «Chiar aţi venit să mă căutaţi? Viu sunt eu, nu mă voi lăsa căutat de voi» – oracolul Domnului Dumnezeu.
4 Vrei să-i judeci sau îi vei judeca, fiu al omului? Fă-le cunoscute lucrurile abominabile ale părinţilor lor!
5 Spune-le: aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: «În ziua când l-am ales pe Israel, mi-am ridicat mâna pentru descendenţa casei lui Iacob; m-am făcut cunoscut lor în ţaea Egiptului, mi-am ridicat mâna pentru ei spunând: ‹Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru› ».
6 În ziua aceea, mi-am ridicat mâna pentru ei ca să-i scot din ţara Egiptului către ţara pe care am căutat-o pentru ei, [ţară] unde curge lapte şi miere, podoabă printre toate ţările.
7 Atunci le-am zis: «Fiecare să-şi arunce idolii dinaintea ochilor şi să nu mai păcătuiască cu idolii Egiptului! Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru».
8 Dar ei s-au răzvrătit împotriva mea şi nu au vrut să asculte de mine. Nimeni nu a aruncat idolii dinaintea ochilor săi şi nici nu a părăsit idolii Egiptului. Atunci, am zis că îmi voi revărsa furia asupra lor ca să-mi potolesc mânia împotriva lor în mijlocul ţării Egiptului.
9 Am făcut-o de dragul numelui meu, c asă nu fie profanat în ochii neamurilor unde erau ei, înaintea ochilor cărora mă făcusem cunsocut scoţându-i din ţara Egiptului.
10 I-am scos din ţara Egiptului şi i-am condus în pustiu.
11 Le-am dat hotărârile mele şi le-am făcut cunoscute judecăţile mele, pe care, dacă omul le împlineşte, va trăi prin ele.
12 Ba chiar le-am dat şi sabaturile mele ca să fie semn între mine şi ei, ca să ştie că eu sunt Domnul care îi sfinţesc.
13 Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva mea în pustiu, nu au umblat în hotărârile mele şi au respins judecăţile mele, pe care, dacă un om le împlineşte, trăieşte prin ele. Au profanat foarte mult sabaturile mele, iar eu am zis: îmi voi revărsa furia asupra lor în pustiu ca să-i nimicesc.
14 Dar am făcut-o de dragul numelui meu, ca să nu fie profanat în ochii neamurilor în văzul cărora îi făcusem să iasă.
15 Ba chiar mi-am ridicat mâna faţă de ei în pustiu, ca să nu-i mai duc în ţara pe care am vrut să le-o dau, [ţară] unde curge lapte şi miere şi care este podoabă pntru toate ţările.
16 Pentru că au refuzat judecăţile mele, nu umblă în hotărârile mele şi pentru că au profanat sabaturile mele, căci inima lor umblă după idolii lor.
17 Dar ochiul meu a avut milă de ei ca să nu-i nimicesc şi nu i-am făcut să se sfârşească în pustiu.
18 Atunci le-am zis fiilor lor în pustiu: «Nu umblaţi în hotărârile părinţilor voştri, nu păziţi judecăţile lor şi nu vă întinaţi cu idolii lor!
19 Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Umblaţi în hotărârile mele, păziţi judecăţile mele şi împliniţi-le!
20 Sfinţiţi sabaturile mele şi ele să fie un semn între mine şi voi ca să cunoaşteţi că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!».
21 Dar fiii s-au răzvrătit împotriva mea, nu au umblat în hotărârile mele, nu au păzit judecăţile mele ca să le împlinească – pe care, dacă omul le împlineşte, trăieşte – au profanat sabaturile mele, iar eu am zis: «Îmi voi revărsa furia asupra lor ca să-mi potolesc mânia mea împotriva lor în pustiu».
22 Apoi, eu mi-am tras înapoi mâna, deşi am făcut-o de dragul numelui meu, ca [numele] să nu fie profanat în ochii neamurilor în văzul cărora i-am făcut să iasă.
23 Chiar mi-am ridicat mâna faţă de ei în pustiu, ca să-i împrăştii prinre neamuri şi să-i risipsesc în [alte] ţări.
24 Pentru că nu au împlinit judecăţile mele, au refuzat hotărârile mele, au profanat sabaturile mele şi ochii lor erau după idolii părinţilor lor.
25 Ba chiar le-am dat hotărâri care nu erau bune şi judecăţi prin care nu puteau să trăiască.
26 I-am lăsat să se întineze cu darurile lor, trecându-i [prin foc] pe toţi întâii născuţi ca să-i sperii şi să ştie că eu sunt Domnul.
27 De aceea, fiul omului, vorbeşte casei lui Israel şi spune-i că aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: «M-au insultat părinţii voştri comiţând sacrilegiu împotriva mea.
28 Când i-am dus către ţara spre care mi-am ridicat mâna că le-o voi da, ei au văzut orice colină înaltă şi orice copac stufos şi au jertfit acolo jertfele lor, au adus acolo ofrandele lor provocatoare, au pus acolo miresme plăcute şi au vărsat acolo libaţiile lor».
29 Dar eu le-am spus: «Ce este locul acela înalt unde mergeţi?». Şi s-a chemat numele lui «loc înalt» până în ziua de azi.
30 De aceea, spune-i casei lui Israel: aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: «Vă întinaţi pe calea părinţilor voştri şi vă desfrânaţi cu idolii lor?»
31 Voi aduceţi ofrandele voastre şi-i treceţi pe fiii voştri prin foc, vă întinaţi cu idolii voştri până astăzi şi eu să mă las căutat de voi, casă a lui Israel? Viu sun eu – oracolul Domnului Dumnezeu – nu mă voi lăsa căutat de voi.
32 Ceea ce urcă în duhul vostru nu va fi: pentru că voi ziceţi: «Vrem să fim ca neamurile, ca familiile ţărilor şi să slujim lemnului şi pietrei!».
33 Viu sunt eu – oracolul Domnului Dumnezeu – cu mână puternică, cu braţ întins şi cu mânie care se revarsă voi domni peste voi.
34 Vă voi scoate din mijlocul popoarelor şi vă voi aduna din ţările unde aţi fost împrăştiaţi cu mână puternică, cu braţ întins şi cu mânie care se revarsă.
35 Vă voi duce către pustiul popoarelor şi vă voi judeca acolo faţă către faţă.
36 Aşa cum i-am judecat pe părinţii voştri în pustiul ţării Egiptului, aşa vă voi judeca pe voi – oracolul Domnului Dumnezeu.
37 Vă voi face să treceţi sub toiag şi vă voi aduce la angajamentul alianţei.
38 Voi da deoparte pe cei care s-au răzvrătit ţi pe cei care s-au revoltat împotriva mea; îi voi scoate din ţara în care locuiesc ca străini, dar nu vor intra în pământul lui Israel. Şi veţi cunoaşte că eu sunt Domnul.
39 Cât despre voi, casă a lui Israel, aşa spune Domnul Dumnezeu: «Mergeţi şi slujiţi fiecare idolilor săi! Apoi, dacă voi nu mă veţi asculta, numele meu cel sfânt nu va mai fi profanat cu ofrandele voastre şi cu idolii voştri».
40 Căci pe muntele meu cel sfânt, pe muntele cel înalt al lui Israel – oracolul Domnului Dumnezeu – acolo îmi va sluji toată casa lui Israel, în întregime, în ţară; acolo îi voi accepta şi acolo voi căuta darurile voastre legănate şi primiţia darurilor voastre ridicate, împreună cu toate lucrurile voatre sfinte.
41 Vă voi accepta ca pe o mireasmă plăcută când vă voi scoate din mijlocul popoarelor şi vă voi aduna din ţările unde aţi fost împrăştiaţi şi mă voi sfinţi în voi în văzul neamurilor.
42 Veţi cunoaşte că eu sunt Domnul când vă voi duce în pământul lui Israel, în ţara spre care mi-am ridicat mâna că o voi da părinţilor voştri.
43 Vă veţi aminti acolo de căile voastre şi de toate faptele voastre prin care v-aţi întinat. Vă veţi scârbi în faţa voastră din cauza tuturor răutăţilor voastre pe care le-aţi săvârşit.
44 Veţi cunoaşte că eu sunt Domnul când vă voi face [aceasta] de dragul numelui meu, şi nu după căile voastre rele şi după faptele voastre stricate, casă a lui Israel!” – oracolul Domnului Dumnezeu.